Migranții din Asia vin în R. Moldova să înlocuiască populația și să ne ia locurile de muncă. Adevăr sau provocare?

În ultimele săptămâni, în spațiul public s-a discutat tot mai mult despre migranții din Asia care pot fi văzuți zilnic pe străzile din Chișinău, dar și în mai multe localități din țară, unde au ajuns să fie angajați la diverse companii. În anturajul meu am văzut multe reacții de acceptare și recunoștință pentru acești oameni care aleg să livreze mâncare, să lucreze în fabrici, în construcții sau în alte domenii evitate din ce în ce mai des de băștinași, de cetățenii R. Moldova.

În alte bule însă discuțiile sunt de altă natură. Am văzut multe falsuri, dezbinare, acuzații și scenarii apocaliptice. Evident, narațiunile au fost amplificate ulterior de așa-ziși politicieni, care au mai găsit o sperietoare pentru o parte din votanți. Multe dintre ele au ajuns și la oameni simpli, care au început să se îngrijoreze. 

În ultimele săptămâni, în special în mediul vorbitorilor de limbă rusă, s-au amplificat narațiunile despre „înlocuirea populației cu migranți” în R. Moldova. Canale de Telegram anonime, site-uri obscure sau așa-ziși politicieni au prezentat migrația forței de muncă asiatice drept o formă de înlocuire demografică, asociind insecuritatea economică, scăderea nivelului de trai și politicile guvernamentale privind piața muncii cu temerile că cetățenii moldoveni vor fi înlocuiți de străini. Sunt prezentate chiar și cifre: 5–8 ani. Mai multe canale de Telegram (și nu doar) au redistribuit aceleași cifre și aceleași interpretări într-un interval scurt de timp  pentru a normaliza narațiunile.

Principalele temeri ale celor care au început să răspândească frică țineau de următoarele aspecte:

• Încadrare demografică: s-a prezentat migrația forței de muncă drept o înlocuire etnică pe termen lung, care ar amenința identitatea moldovenească și supraviețuirea demografică a țării;
• Amplificarea anxietății economice: actorii au asociat migrația cu sărăcia, șomajul, pensiile, presiunea asupra locuințelor și scăderea nivelului de trai;
• Manipularea statisticilor: postările au reutilizat selectiv datele oficiale despre migrație, exagerând în același timp proiecțiile privind migrația viitoare și consecințele demografice;
• Delegitimarea guvernării: actorii de pe Telegram au prezentat autoritățile ca înlocuind intenționat moldovenii cu muncitori străini „ieftini”;
• Narațiuni despre amenințarea culturală: migranții din Asia de Sud au fost descriși   drept incompatibili cultural, iar migrația a fost asociată cu criminalitatea sau instabilitatea;
• Escaladarea fricii: canalele au folosit întrebări retorice, limbaj emoțional și scenarii speculative despre viitor pentru a amplifica insecuritatea publicului.

Care credeți că este obiectivul urmărit? Creșterea neîncrederii față de autorități și față de guvernarea orientată spre UE prin narațiuni demografice bazate pe frica legată de migrație. Și ulterior, folosirea fricii în cabina de vot pentru a ajunge la putere. Nimic nou. Poate doar unghiul de abordare a subiectului, care a fost pe larg folosit în campaniile electorale precedente. Doar că de data asta pornim de la ceva concret și parțial adevărat. În R. Moldova, în ultimele luni, au ajuns să lucreze mai mulți muncitori străini din India, Nepal, Bangladesh sau alte țări, în special asiatice. E o realitate de care nu ai cum să fugi și pe care nu o poți ignora. Dar este ea dăunătoare? 

Eu zilnic văd muncitori străini pe străzi, în special pe cei care livrează mâncare. Și niciodată  nimeni dintre ei nu mi-a făcut nimic. Ba dimpotrivă, îi văd timorați, timizi și foarte la locul lor, de multe ori mergând cu fața acoperită chiar dacă afară-s peste 20 de grade, probabil de frică să nu fie recunoscuți sau poate atacați și discriminați pentru că nu sunt băștinași. Nu am văzut și nu am auzit ca cineva dintre ei să fi făcut vreun rău cuiva. Nu a crescut criminalitatea după ce ei au apărut pe străzi, nu au luat locul de muncă al cuiva. Ba dimpotrivă, au ajutat. 

Știți ce s-ar întâmpla dacă acești muncitori străini nu ar veni în R. Moldova? Probabil, cei care comandă mâncare ar trebui să aștepte mai mult timp sau poate chiar companiile de livrare nu vor mai avea oameni care să o aducă. Și acest exemplu este peste tot, în toate domeniile. Forța de muncă în R. Moldova e în continuă scădere. Unii nu vor să lucreze în domeniile în care acceptă să lucreze muncitorii străini, alții poate vor, dar nu pot, din diverse motive, sau dacă o fac, lucrează a lehamite, fără a fi productivi și serioși. Deci, narațiunea că ei vin să ne fure locurile de muncă e un fals grosolan. Sunt locuri de muncă peste tot și pentru toți. Trebuie doar să vrei să lucrezi. Toate companiile serioase se plâng în ultimii ani de lipsa forței de muncă. 

Nu credeți? Vorbiți cu oamenii de afaceri. Îmi povestea recent proprietarul unui micuț magazin de carne, o afacere de familie de peste 20 de ani, despre experiența aproape imposibilă de a căuta și a angaja vânzători. Mi-a zis cum trebuie să-i rogi pe oameni, la propriu, să vină la muncă la timp; cum cineva proaspăt angajat, după câteva zile, pur și simplu, nu a venit la muncă și nici măcar nu a anunțat că va lipsi, iar ulterior, când a fost trezit de un apel telefonic, a inventat scuza că ar fi la spital. Și salariul oferit era unul competitiv. Iar asemenea experiențe are practic fiecare angajator. E o realitate. Tinerii, și nu doar ei, cred că deja majoritatea oamenilor din R. Moldova apți de muncă au pașapoarte românești, aleg și pot munci în țări din UE (și nu doar), unde salariile sunt mai mari, iar condițiile de muncă mai bune. Libertatea de circulație e un avantaj pentru oameni, dar un dezavantaj pentru statele care nu pot oferi salarii care să permită oamenilor un trai decent. 

Vin acești migranți să înlocuiască populația băștinașă a R. Moldova? Haideți să fim serioși. Azi, în țară, sunt câteva mii de muncitori străini, majoritatea dintre ei fiind cu familii în țările lor. Ei muncesc și trimit bani acasă și mulți speră să se întoarcă în țările lor după ce vor câștiga niște bani. Și oare îl poate cineva forța pe un băștinaș să se căsătorească și să aibă copii cu un cetățean migrant? Nu. Nu în 2026. Dacă și vor exista asemenea istorii, totul va fi consensual. Au înlocuit moldovenii care în anii ‘90 au plecat în țări din UE băștinașii de acolo?

Acești migranți din Nepal, India sau Bangladesh văd R. Moldova așa cum vedeau părinții sau bunicii noștri Italia, Grecia, Portugalia ori Spania acum 20–30 de ani, adică șansa lor la o viață mai bună și la un trai decent. Ei nu vor să fure, să umilească, să înlocuiască. Ei vor respect și un loc de muncă decent, care să le asigure o zi de mâine mai bună. Când îi vedeți, vorbiți cu ei, arătați că suntem o țară ospitalieră și gândiți-vă că fix așa au ajuns în alte țări multe dintre rudele noastre, care continuă să fie principalul sprijin al economiei R. Moldova, muncind destoinic în UE sau în orice țară de pe glob, indiferent de rasă, sex sau religie.

Și un ultim aspect. Pierde statul bani dacă în R. Moldova sunt angajați migranți? Le oferă indemnizații? Nu, absolut. Statul nu le oferă alocații sau indemnizații. Toate salariile lor sunt plătite (sper că oficial) de angajatori și/sau de firmele de recrutare. Din aceste salarii se achită impozite, iar din aceste impozite beneficiază fiecare cetățean al R. Moldova. Cu cât mai mulți angajați oficiali vom avea, cu atât mai mari vor fi veniturile la bugetul de stat. Iar asta înseamnă pensii mai mari și o economie care poate crește.