Liniște! Procuratura vă interceptează!
Știați că vă sunt interceptate convorbirile telefonice? Bănuiesc că nu. Dar s-ar putea că sunteți ascultat fără să știți. E bine să știm că nu știm acest lucru, și că s-ar putea să nu aflăm vreodată că am fost interceptați. E permis de lege, e legal să fim interceptați fără să știm.
În anul 2015 procurorii au cerut și judecătorii au aprobat interceptarea a 9704 persoane. Ca să înțelegem mai bine, ar fi vorba de vreo 4 sate interceptate integral.
În anul 2014 judecătoriile au admis încă alte circa 6000 de cereri de interceptare din partea procurorilor. Și în 2013 au fost autorizate vreo 3000 de permisiuni de ascultare a telefoanelor. În total, în ultimii 5 ani, vreo 30000 de solicitări de interceptare au fost acceptate. Presupunem că fiecare dintre acești 30000 de oameni a vorbit zilnic cu cel puțin 5 persoane (părinți, soți, copii, rude, prieteni, colegi), ceea ce ar însemna vreo 150000 de oameni ascultați, descriși, clasificați, puși pe polițe în organele de drept, fără să aibă vreo vină. Adică, populația a vreo 4 raioane, integral, a fost înregistrată.
E exagerat? Poate. Datele cu privire la numărul autorizațiilor de interceptare au fost făcute publice recent într-un studiu al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Acest studiu e unul dintre foarte puținele documente publice care prezintă date despre interceptări. Și datele prezentate în acest studiu sunt foarte puține. Pentru că instituțiile implicate în solicitarea, autorizarea și realizarea interceptărilor nu prezintă alte cifre privind numărul de aparate de telefon interceptate, privind numărul de ore sau de zile, sau de ani de interceptare, privind eficiența interceptărilor, nemaivorbind de costurile acestor acțiuni. Singurul lucru pe care îl cunoaștem oficial e faptul că anul trecut au fost emise aproape 10000 de autorizații noi de interceptare, fără să cunoaștem dacă celelalte vreo 30000 din anii trecuți au expirat sau încă mai sunt în vigoare.
Da, știu, este deranjant să conștientizezi că ai putea fi interceptat. Tocmai ați vorbit la telefon despre ceva despre care nu ați vrea să audă o terță persoană, de exemplu, copilul v-a comunicat că pisica a făcut pipi pe covor, sau soțul/soția v-a dat detalii despre o întâlnire romantică, sau soacra v-a comunicat unde își ține banii de înmormântare, sau se poate întâmpla și mai rău, ați criticat Guvernul, Procuratura, furtul miliardului, poate ați vorbit și de mașina lui Timka Plahotniuc. Mda, orice convorbire s-ar putea să fi fost înregistrată, descifrată, pusă la dosar.
Potrivit legislației curente, organele de drept nu sunt obligate întotdeauna să informeze persoana că a fost interceptată, totodată nu toate convorbirile interceptate ajung să fie probe relevante într-un dosar, și atunci – aceste secrete ale dvs. despre pisică, sex, banii soacrei sau Timka vor fi ținute prin mape fără să cunoașteți.
”Deși procurorul este obligat să informeze judecătorul de instrucție despre rezultatele interceptării și să-i prezinte procesul-verbal, stenograma și materialul înregistrat, în practică aceasta nu se întâmplă în toate cazurile. Nu există date statistice publice în câte cazuri procurorii au informat judecătorii de instrucție despre rezultatele interceptărilor, și în câte cazuri nu au respectat această obligație”, se spune în raportul CRJM.
Privesc un raport al procurorului Igor Popa către locotenent-colonelul de poliție Ruslan Saachian, realizat în iunie 2009. ”Vă informez că în urma analizei interceptărilor și descifrării convorbirilor (…) au fost întreprinse măsuri operative, fiind stabilite legături strânse a bănuiților”, după care urmează dialogul dintre Oleg Brega și Anatol Mătăsaru, din care citez:
„- Buna ziua dl.Tolea, Oleg Brega la telefon.
– Salut Oleg
– Cum mai stai cu treaba, mai poți cum mai puteai?
– Cum a fost nu mai este, bătrânețile.”
Și tot așa, o pagină întreagă de dialog, în baza căruia s-a tras concluzia că cei doi ”intenționează în continuare pregătirea altor acțiuni cu caracter destabilizator a situației social-politice din țară”. Anul 2009 a fost demult. Acum suntem în 2016. Igor Popa este acum procuror interimar al municipiului Chișinău. Și Ruslan Saachian lucrează la MAI.
