Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   EDITORIAL/ 32 de ani de…

EDITORIAL 32 de ani de transnistrizare. Ce mai vrea Rusia de la Moldova?

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă

Zilele trecute liderii regiunii transnistrene și-au sărbătorit cea de-a 32-a aniversare și este pentru prima dată în cele 3 decenii când separatismul alimentat de către Federația Rusă este într-un posibil impas. Este pentru prima dată când cele două state, Moldova și Ucraina, privesc separatismul teritorial cu aceiași ochi și limitează invazia rusească pentru această regiune.

Poate duce asta la revederea statutului regiunii transnistrene? În prezent, Ucraina este ocupată până peste cap cu luptele de eliberare a teritoriilor ocupate de către Federația Rusă în estul ucrainesc, iar Republica Moldova trebuie să facă față în continuare problemelor legate de criza energetică, inflație și o criză generală de securitate. În acest context, recent, șeful Externelor de la Kremlin a lansat o amenințare directă asupra Moldovei, declarând că militarilor ruși din regiunea transnistreană le-ar fi încălcate drepturile, inclusiv cele lingvistice, și că Rusia va acționa ferm ca să apere drepturile cetățenilor săi.

Ulterior, Putin a lansat chiar un nou concept al politicii umanitare a Rusiei în străinătate, prin care anunță că se va preocupa în mod special de apărarea drepturilor vorbitorilor de limba rusă în statele Baltice, dar și în Georgia și Moldova.

De peste 3 decenii, regiunea transnistreană este controlată de către autoritățile Federației Ruse, prin interpușii săi. Acolo domină Armata Rusă (fosta Armata a 14-a, auto-intitulată ulterior în pretinse forțe de pacificare). Acolo domină limba rusă, deși regiunea și-a înscris în legislație că ar fi trilingvă, celelalte două limbi statutare fiind ucraineana și moldoveneasca în grafie chirilică. Încălcarea drepturilor grupurilor etnice există cu adevărat în regiune, dar e vorba de încălcarea drepturilor vorbitorilor de română, existând și o decizie CEDO în acest sens. Despre încălcarea drepturilor vorbitorilor de ucraineană nici nu mai încape vorbă, mai ales în ultimii ani și cu atât mai mult, în ultimele luni.

Ce fel de încălcare a drepturile lingvistice și identitare ar putea să li se întâmple militarilor ruși din zonă, dacă regiunea, la nivel oficial vorbește exclusiv în limba rusă? Liderul regiunii, Vadim Krasnoselski este născut în Transbaikalia, Federația Rusă, în îndepărtatul oraș Cita, predecesorul său, Evgheni Șevciuk a fost etnic ucrainean iar primul lider autoproclamatei regiuni, Igor Smirnov a fost și el etnic rus născut la capătul lumii, în Kamceatka. O fi încălcat acești lideri drepturile populației de limbă rusă? Dacă e așa – e oricum problema Rusiei și a liderilor pe care i-a propulsat.

Dacă e să fie urmată logica lui Lavrov și a lui Putin, cetățeni ruși sunt practic în fiecare stat al lumii, dar preponderent rușii aleg să locuiască în statele civilizate, europene sau americane. În oricare dintre aceste state se vorbește mai puțină limbă rusă decât în regiunea transnistreană. Este oare cazul ca Putin să declanșeze câte un război în toate țările lumii?

În prezent, Uniunea Europeană a decis limitarea regimului de vize pentru cetățenii Federației Ruse. Deși există critici privind suferința cetățenilor de rând care ar putea fi limitați în dreptul de a pleca din Rusia, statele care găzduiesc cetățeni ruși au îngrijorările lor. În Georgia, de exemplu, în prima jumătate a anului 2022 s-au mutat cu traiul mii de cetățeni ruși, iar 723 dintre ei au primit deja cetățenia Georgiei. Totodată, în acest an la Tbilisi au fost create peste 600 de companii cu participarea cetățenilor ruși, iar câteva mii de cetățeni au primit permis de ședere. Alte câteva mii de întreprinderi individuale din Georgia sunt create și conduse de cetățeni ruși. Este oare nevoie de vreo plângere reală pentru ca Putin să declare război pentru apărarea etnicilor ruși în Georgia sau în orice stat al lumii? Sunt întrebări foarte sensibile, iar riscurile de securitate sunt enorme, mai ales pentru statele mici și sărace, cum e Moldova.

Soluții pe termen lung există: consolidarea capacității de apărare, cooperarea cu partea progresistă și puternică a lumii și o bună cooperare între Moldova și Ucraina. Dar pe termen scurt, e nevoie de multă consecvență și de muncă explicativă pentru cei care cred că în Moldova trebuie să fie respectate toate dorințele Rusiei. Argumentul cel mai simplu ar fi următorul: dacă în Rusia locuiesc mii de cetățeni moldoveni care vorbesc rusa, ar trebui ca Moldova să atace Rusia sau să accepte că cetățenii săi pur și simplu să respectă tradiția și normele naționale ale statului în care locuiesc, vorbind limba rusă, de la grădiniță până la piață, la fel cum migranții de oriunde vorbesc engleza în Marea Britanie și franceza în Franța.