Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   De ce premierul nu atacă…

De ce premierul nu atacă televiziunile lui Dodon

Premierul Chicu, la 4 mai 2020, a doua zi după Ziua Libertății Presei, dis-de-dimineață, a înșirat pe pagina sa de Facebook un mesaj de ocară în adresa presei independente.

„Stimați patroni mediatici – învățați-vă să faceți business cinstit – spuneți adevărul oamenilor. Pe manele departe nu veți ajunge (…). Și nici „finanțarea geopolitică” nu va mai fi o sursă durabilă. (…) Informarea corectă a societății este prioritatea noastră, iar „presa independentă” finanțată pe manele nu are nici o șansă”, scrie pe contul de Facebook al premierului. Observați acest amalgam de fraze contradictorii, prin care, pe de-o parte, își arată marele devotament față de cauza informării corecte și imparțiale a cetățenilor, iar pe de alta, inoculează expresii care subminează presa care nu are patroni politici: pe ecranele „protv-urilor”, „posturile independente”, „experții” polivalenți au ocupat platourile.

Este oare misiunea premierului să aducă în mod particular critici unui singur post de televiziune și, în speță, să atace presa independentă? Categoric nu. Premierul R. Moldova, oricum l-ar chema pe el, ar trebui să se preocupe de crearea unor condiții echitabile de dezvoltare pentru presa independentă și să facă totul pentru a descuraja expansiunea presei de partid. Cu atât mai mult, premierul ar fi trebuit să bată alarma privind concentrarea unui număr mare de televiziuni, ziare și portaluri sub auspiciile unei singure umbrele politice, cu atât mai mult, premierul ar fi trebuit să vorbească public despre problema propagandei împotriva democrației și a drepturilor omului în mass-media redistribuită de la Moscova.

Pentru că premierul și-a permis să repete în acel mesaj în câteva rânduri expresii despre jurnalism și bani, de genul: „informația obiectivă nu prea aduce bani patronilor mediatici”, „Las fierbinți” și „Garcea” – aici se fac banii pe publicitate” – eu am sperat foarte mult că premierul va începe o discuție onestă despre controlul politic asupra publicității și despre modul în care se descurcă presa care nu are publicitate, dar oferă investigații jurnalistice. Ion Chicu, cu experiență de muncă în finanțe și economie, nu a scris nimic despre oportunitățile patronilor de a dezvolta redacțiile, despre interesul guvernului de a contribui la dezvoltarea presei independente ca afacere. Mai bine și-ar face timp să comunice cu presa, după standardul unor guverne de calitate. Cum sunt ele? Care ar fi ele?

De exemplu, Guvernul Marii Britanii a declarat un șir de măsuri speciale pentru a susține ziarele, iar Congresul SUA își adaptează activitatea, oferind jurnaliștilor facilități, alte autorități publice din lume au oferit jurnaliștilor și redacțiilor scutiri de taxe, fonduri pentru siguranța de sănătate în teren, ajutor de șomaj pentru reporterii disponibilizați, etc.

Actualul Guvern al R.Moldova nu greșește doar în atitudinea sa față de presă, are lacune de fapt la capitolul transparență și deschidere. Ceea ce nu va reuși acest guvern, așa cum nu au reușit aproape toate guvernele precedente, e să închidă gura presei libere, să o intimideze până la autocenzură. Așa ceva nu mai este posibil. Chiar dacă vor cumpăra posturile TV, unul după altul, chiar dacă selectiv vor invita presa la sărbători de Revelion, chiar dacă selectiv vor ataca pe rețele sociale jurnaliștii incomozi, chiar dacă vor acționa în judecată jurnaliștii de investigație, chiar dacă nu vor face nicio conferință de presă ca să nu răspundă la întrebări, jurnalismul independent și reporterii curajoși și liberi vor exista. Pentru că libertatea presei, pentru cei care au gustat-o, e mult mai importantă decât puterea politică, banii obscuri și frica, toate luate la un loc.