Cazul „Intercapital”: 44 de reclamanți au câștigat la CtEDO, dar, în lipsa informării, nu au ajuns să-și ridice banii acordați drept pagubă morală
Vasile Fulga, din Chișinău, ne-a contactat să ne spună cum evoluează povestea păgubiților concernului „Intercapital”, care în anii 1999–2000 au devenit victime ale unei piramide financiare prin intermediul căreia sute de oameni au fost deposedați de circa cinci milioane de dolari.
Acum un an, la 30 aprilie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Țîbîrnă şi alţii v. R. Moldova, definitivă din aceeași dată. Reclamanții au contestat în fața CtEDO neexecutarea unei hotărâri judecătorești pronunțate împotriva debitorilor privați, ca urmare a nerespectării de către un funcționar al statului a ordonanței de sechestru, ceea ce a condus la înstrăinarea proprietății debitorilor. Reclamanții au investit în compania „Intercapital”, care s-a dovedit a fi un aranjament financiar de tip piramidal. Din anul 2000, adică de 26 de ani, aceștia își caută dreptatea, dar nu au obținut-o definitiv, chiar dacă în 2002 Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe directorul companiei și a admis integral acțiunile civile împotriva lui și a companiei sale, în calitate de debitori solidari.
Activele companiei au fost confiscate în timpul examinării cauzei, dar, potrivit reclamanților, responsabilii de anchetă nu au respectat ordinul de confiscare și au permis înstrăinarea activelor companiei. Astfel, păgubiții nu și-au putut recupera banii alocați.
În 2005 a fost demarată procedura de punere în executare silită a titlului executoriu în baza hotărârii instanței din 22 noiembrie 2002. După vânzarea activelor rămase ale companiei și a unei clădiri alocate de către stat, reclamanților le-au fost rambursate 20 % din investiții.
În 2012, reclamanții au inițiat acțiuni noi, motivând că statul poartă responsabilitate pentru nerespectarea de către ofițerul de urmărire penală a ordinului de sechestru, fapt care a cauzat reclamanților daune materiale și a făcut imposibilă executarea ulterioară a hotărârii. Din 2013 până în 2014, reclamanții au trecut prin toate instanțele naționale, cererile lor fiind respinse, inclusiv de Curtea Supremă de Justiție, care concluziona că debitorul era o persoană privată, pentru care statul nu era responsabil, și că executorul judecătoresc luase măsurile corespunzătoare și necesare în cadrul procedurii de executare.
CtEDO a acordat câte 1000 de euro pentru fiecare dintre cei 44 de reclamanți drept prejudiciu moral
În acele condiții, păgubiții concernului „Intercapital” au apelat la CtEDO, iar pe 30 aprilie 2025, Curtea, după ce a examinat plângerile și având în vedere jurisprudența sa în materie și materialele aflate în posesia sa, a considerat că există suficiente motive pentru a stabili că acțiunile autorităților au avut un impact direct asupra procedurilor de executare, ceea ce a împiedicat executarea hotărârii judecătorești în favoarea celor 44 de reclamanți. Totodată, cu privire la prejudiciul material pretins de către reclamanți, Curtea a reținut că aceștia nu au specificat sumele exacte solicitate și nu au prezentat acte în susținerea cererii generale pentru prejudiciul material. Astfel, CtEDO nu a acordat nicio despăgubire în acest sens, inclusiv a respins pretențiile reclamanților pentru costuri și cheltuieli. Cu privire la prejudiciul moral, Curtea a acordat câte 1000 de euro pentru fiecare dintre cei 44 de reclamanți.
După un an de la decizia CtEDO, Vasile Fulga, care a apelat la ZdG, ne-a spus că mai mulți dintre cei 44 de reclamanți nu și-au putut ridica banii alocați de Ministerul Finanțelor în acest scop. „În primul rând, pentru că nu au fost informați. Din momentul în care CtEDO a decis să nu acorde resurse pentru costuri și cheltuieli, avocații s-au retras din activități. Eu am aflat întâmplător că pot primi acești bani, fiind informat de alt reclamant. Am încercat să-i ajut pe alții ca să poată primi cel puțin acești bani, dar nu am acces la datele lor. Unii au decedat, iar urmașii sau moștenitorii lor nu cunosc că pot acționa că să recupereze aceste sume.”
Potrivit actelor oficiale, pe 8 mai 2025, Doina Maimescu, șefa Direcției agent guvernamental a Ministerului Justiției (MJ), a expediat o scrisoare informativă despre procedura recuperării banilor în adresa reprezentantei petiționarilor, avocata Zinaida Guțu. Contactată de ZdG, aceasta a declarat că imediat după ce a fost comunicată decizia CtEDO, a colectat datele necesare și le-a expediat în adresa MJ.
Avocatul Vitalie Zama, solicitat de ZdG, ne-a explicat că MJ a oferit un termen limită ca petiționarii să prezinte acordurile și copiile buletinelor de identitate pentru a primi aceste sume de bani. Pentru că numărul reclamanților este mare, termenul a fost depășit. MJ a expediat o scrisoare în adresa Ministerului Finanțelor, specificând că fiecare își ridică banii în mod individual de la banca în care a fost deschis un cont special.
Potrivit avocaților, sumele de bani au fost transferate pe un cont special deschis la o bancă comercială. Problema, potrivit lui Vasile Fulga, e că nimeni nu și-a asumat responsabilitatea de a anunța reclamanții și urmașii acestora despre posibilitatea de a-și recupera banii acordați în urma deciziei CtEDO de acum un an.
