Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   La hram la Şor

La hram la Şor

Duminică, 8 noiembrie, la Orhei e hram, adică e ziua oraşului. Primăria oraşului Orhei a publicat deja programul festiv. La ora 8.45, conform programului, va începe liturghia la Catedrala Sf. Dumitru din localitate. Iar peste 15 minute, la 9 exact, parada automobilelor retro. Ce are Orheiul cu automobilele retro? O fi prin nişte curţi nişte Jiguliuri ruginite, dar nu e vorba de parada maşinilor localnicilor. Localnicii vor ieşi doar să vadă maşini retro. De lux. De unde? Ilan Şor nu a indicat în declaraţia sa de avere colecţia de maşini retro. Atunci invitaţia acestei coloane de maşini costă. Din ce bani va fi plătit show-ul auto-retro? În program nu se indică. Se arată doar că această coloană va trece pe străzile: Chişinăului, V. Lupu, Ştefan cel Mare, V. Mahu, I. Creangă, M. Costin, Eliberării, S. Lazo, la 15 minute de la începutul liturghiei la biserică.

După coloana auto-retro, vor fi inaugurate nişte expoziţii, se vor da nişte premii, iar primarul Şor va ţine o cuvântare. După care, începe distracţia moldovenească adevărată: 2 concerte – unul în Piaţa Vasile Lupu şi altul, imediat după primul – pe stadionul din Orhei.

Concertele se arată bogate: Irina Loghin, Mirabela Dauer, 3 Sud Est (România), Бандерос (Rusia), Тоto Cutugno (Italia). Fiecare dintre aceste nume costă greu. Nu ştie nimeni cât anume, căci nu se dau date oficiale, dar sumele pot fi deduse. De exemplu, Toto Cutugno a ţinut în primăvara lui 2015 un concert la Bucureşti, la Sala Palatului. Împătimiţii de Cutugno au trebuit să plătească pentru un bilet de la 100 la 500 de RONI, adică de la 500 la 2500 de lei moldoveneşti. În total, minimum 6 milioane de lei. Cine plăteşte atunci când Cutugno cântă pe gratis? În total, la hramul de la Orhei vor cânta 10 formaţii şi artişti din R. Moldova şi din străinătate. Niciunul dintre aceştia nu a anunţat că ar cânta pe gratis, dar niciunul nu a anunţat câţi bani ia de la Primăria Orhei.

Concertele sunt elementul forte pentru actualul primar Şor. Le-a organizat în timpul alegerilor locale, şi cu asta a încântat într-atât de mult localnicii, încât l-au votat. Nici atunci nu a explicat pe câţi bani au cântat Kirkorov şi alţii, şi de unde au fost luaţi. Ba mai mult, la 6 septembrie, când se aduna lumea la proteste, orheienii au fost opriţi acasă cu un nou concert, iarăşi cu Kirkorov, Baskov, dar şi cu vedete din România. Nimeni nu a mai aflat cât costă şi de unde s-au plătit aceşti bani.

Zilele trecute, mai bine zis la 26 octombrie, a fost ziua naţională a Austriei. O coincidenţă a făcut să fiu la Viena anume în această zi. Deşi credeam că toate instituţiile publice vor fi închise, gândind conform stereotipului moldovenesc, am descoperit că TOATE instituţiile importante au fost deschise pentru public. Primăria, Judecătoria, Procuratura, Parlamentul – toate îşi aşteptau vizitatorii. La uşă stăteau chiar şefii acestor instituţii ca să invite oamenii în interior, să le povestească cum lucrează.

În faţa primăriei Viena nu aveai pe unde călca de lume. Nu, nu era nicio expoziţie de automobile retro ale vreunui oligarh. Piaţa din faţa primăriei Viena era plină de pompieri, gunoieri, câini dresaţi, salvatori. Primăria îşi scosese în stradă, în faţa publicului, toate serviciile plătite din bani publici, ca să arate cum şi din ce bani funcţionează. Toţi angajaţii prezenţi erau dispuşi să răspundă la toate întrebările cetăţenilor, nu doar austrieci. Niciunul nu mi-a reproşat de ce vin din Moldova să-i întreb despre bani şi activităţi.

De ce cetăţenii din Moldova aleg oameni obscuri, necunoscuţi, despre care ştiu un singur lucru – că au bani, dar nu ştiu de unde provin aceşti bani? De ce hramurile în Moldova conţin doar show-uri de lux cu cântăreţi de palat, fără să se ştie din ce bani sunt plătiţi? De ce a ajuns Orheiul, care a dat naştere unor cântăreţi autohtoni buni (Iurie Sadovnic-Orheianu nu e în lista cântăreţilor de hram), să importe cântăreţi obscuri de prin lume? Dar Chişinăul? Dar Bălţiul? De ce nu ar fi folosite milioanele concertelor de hram pentru ceva mai durabil? De ce nu ar consuma oamenii produse locale, despre care ştiu cum sunt crescute: fructe, legume, primari, politicieni, cântăreţi?