ZdG vs Primăria Chișinău | Bugetarii, salarii mai mari | Avertismentul directorului SIS | Detalii despre accidentul rutier soldat cu un deces | UE oferă 30 de milioane de euro R. Moldova | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Rusia pregătește noi acțiuni pentru a influența alegerile din R. Moldova. Detalii despre avertismentul directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre litigiile câștigate de Ziarul de Gardă împotriva Primăriei municipiului Chișinău și vă prezentăm informații din cazierul judiciar al șoferului care a provocat accidentul rutier de pe bulevardul Grigore Vieru din capitală, soldat cu moartea unei femei de 30 de ani și rănirea gravă a unui tânăr, care luptă pentru viață pe patul de spital.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Federația Rusă își intensifică pregătirile pentru a influența următoarele procese electorale din R. Moldova, iar unele acțiuni sunt deja observate de autorități în Găgăuzia, unde pe 15 noiembrie urmează să aibă loc alegeri. Avertizarea a fost făcută de directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, în cadrul Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene.
Alexandru Musteața, directorul Serviciului de Informații și Securitate: „Ne așteaptă iarăși trei ani electorali, noi vedem de pe acum cât de mult se pregătește și își intensifică acțiunile Federația Rusă. Avem alegerile într-o regiune a R. Moldova unde deja vedem acțiuni foarte interesante, nu intrăm în detaliile respective, se întâmplă la zi”.
Directorul SIS a subliniat că progresele înregistrate de R. Moldova în domeniul securității și apărării nu înseamnă că amenințările au dispărut, iar eforturile de prevenire a acestora trebuie să continue.
Un bărbat este bănuit de organele de drept că ar fi acționat în interesul și la indicațiile serviciilor speciale ale Federației Ruse, colectând informații despre activitatea autorităților constituționale ale R. Moldova, în special a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale. Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, persoana bănuită ar fi menținut legătura cu rușii inclusiv prin intermediul unor persoane din cadrul structurilor de securitate neconstituționale din regiunea transnistreană. Persoana bănuită de culegerea neautorizată de informații a fost reținută, iar ulterior plasată în arest preventiv. Dacă va fi găsit vinovat, bănuitul riscă o amendă de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 2 la 5 ani.
În această săptămână, ambasadorul R. Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde a fost informat despre declararea drept persona non grata a unui angajat al Ambasadei R. Moldova în Federația Rusă. Decizia Moscovei vine ca răspuns la declararea, pe 23 octombrie, drept persona non grata a unui angajat al Ambasadei Rusiei la Chișinău. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al R. Moldova au confirmat pentru ZdG atât convocarea ambasadorului, cât și expulzarea unui angajat al misiunii diplomatice a R. Moldova la Moscova, însă nu au oferit alte detalii. Decizia autorităților de la Chișinău de a expulza un diplomat rus a fost luată după ce o dronă rusească de tip Gheran 4, încărcată cu explozibil, s-a prăbușit la aproximativ 100 de metri de o locuință din satul Chiștelnița, raionul Telenești.
„Blitz UE”
Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova un sprijin suplimentar de 30 de milioane de euro pentru a atenua costurile la energie în perioada rece a anului. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în timpul unei vizite la Chișinău. Demnitara europeană a susținut un discurs în plenul Parlamentului, în cadrul căruia a reconfirmat sprijinul Uniunii Europene pentru aderarea R. Moldova și a apreciat progresele înregistrate de țara noastră în procesul de integrare europeană.
Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere: „Comisia Europeană finalizează concluzia sa pozitivă privind îndeplinirea de către Moldova a criteriilor de referință intermediare. Împreună cu statele membre, vom începe foarte curând această discuție și vom decide asupra condițiilor de închidere a negocierilor. Odată ce vom putea face acest pas, vom începe să închidem capitolele de negociere cu dumneavoastră. Aceasta înseamnă că, în următoarele luni, veți intra într-o nouă etapă a negocierilor de aderare”.
În cadrul vizitei, Marta Kos a participat, alături de președinta Maia Sandu, la inaugurarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău, un proiect de importanță strategică pentru R. Moldova, care, potrivit autorităților, contribuie la consolidarea securității energetice a țării.
Dorin Junghietu, ministrul Energiei: „Un exemplu despre cum construim Moldova europeană cu un sistem energetic sigur și cu infrastructură care oferă țării puterea de a decide pentru sine. Linia Vulcănești–Chișinău le face pe ambele. Pentru R. Moldova, securitatea energetică înseamnă lumină în case, activitate în întreprinderi și servicii care funcționează, dar înseamnă și libertatea de a lua decizii fără teama că cineva va folosi energia pentru a-și impune voința sa”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Am încredere că, pe termen mediu, piața energetică mondială se va echilibra și prețurile vor reveni într-un diapazon de normalitate, iar investițiile noastre în energia regenerabilă și în eficiența energetică vor contribui la reducerea cheltuielilor pentru energie. Pentru moment, totuși, am reușit să rezolvăm o problemă majoră. Nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”.
Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere: „Astăzi putem zice că, cu adevărat, dependența R. Moldova de energia rusească a fost încheiată. Și, cu adevărat, dumneavoastră ați menționat că acest lucru s-a întâmplat ieri, la ora 4:30, atunci când a fost sistată această dependență. Pot să vă zic că această linie de rețele energetice plasează Moldova în afara oricărei dependențe. Nicio țară nu are dreptul și nu va putea în continuare să utilizeze sursele energetice pentru a dicta ceva Moldovei. Dumneavoastră aveți acum mai multe alegeri de unde să obțineți energie electrică. Rețelele sunt mai sigure și puteți procura energia acolo unde este cea mai ieftină”.
Linia electrică Vulcănești–Chișinău are o lungime de aproximativ 157 km și traversează 35 de localități. Aceasta a fost pusă în funcțiune cu o întârziere de doi ani.
În cadrul Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene, Maia Sandu a reiterat că obiectivul autorităților de la Chișinău este ca R. Moldova să fie pregătită să încheie negocierile de aderare până în 2028. Prin urmare, potrivit șefei statului, anul 2027 trebuie să fie unul al rezultatelor, în special în ceea ce privește implementarea reformelor.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Noi ne dorim un mecanism care să garanteze menținerea statului de drept și continuarea reformelor și după ce vom adera. Știm câți bani alocă Rusia pentru a destabiliza societățile și pentru a distruge democrațiile. De aceea, este un lucru bun că Uniunea Europeană discută mecanisme mai puternice de apărare a valorilor europene. Noi ne dorim să existe reguli clare prin care Moldova să nu mai poată fi întoarsă din drumul său european”.
Iar în cadrul summitului Comunității Politice Europene, desfășurat pe 12 noiembrie la Dublin, capitala Irlandei, președinta Maia Sandu a avut întrevederi cu mai mulți lideri europeni, printre care președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin, țară care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit șefei statului, discuțiile s-au axat pe securitatea regiunii, impactul instabilității geopolitice asupra prețurilor la energie, consolidarea rezilienței R. Moldova și următorii pași în procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.
„Blitz UE”
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina continuă să aibă urmări și asupra R. Moldova. În această săptămână, epava unui aparat de zbor a fost depistată într-o plantație de viță-de-vie de la marginea satului Antonești, raionul Ștefan Vodă, după ce un cetățean a alertat oamenii legii. În urma verificărilor, specialiștii au stabilit că drona depistată era de model Geran-2, echipată cu un motor turbojet. Aparatul de zbor a lovit un pilon de beton la aproximativ 1,5 metri deasupra solului, iar suflul exploziei s-a extins pe o rază de circa 25 de metri. Alte substanțe sau dispozitive explozive nu au fost depistate. Tot în această săptămână, două rachete rusești de croazieră de tip Banderol au pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al R. Moldova. Oamenii legii îndeamnă din nou cetățenii să nu se apropie de resturile aparatelor de zbor sau de alte obiecte necunoscute și să anunțe imediat autoritățile.
Un accident rutier produs pe 10 noiembrie, pe bd. Grigore Vieru din capitală, soldat cu decesul unei femei de 30 de ani și rănirea gravă a unui tânăr de 21 de ani, a scos la iveală cazierul judiciar al bărbatului care se face vinovat de accident și indulgența de care s-a bucurat până acum din partea sistemului de justiție. Tânărul de 25 de ani, drogat și fără permis de conducere, a fugit de la locul accidentului, abandonând mașina, care fusese luată în chirie. A fost reținut de oamenii legii abia la câteva ore de la producerea accidentului. Ziarul de Gardă a aflat că numele șoferului este Alem Sabov, originar și domiciliat în Orhei. În ultimii ani, acesta a fost condamnat de cinci ori pentru furt în circumstanțe agravante, primind pedepse care au variat de la muncă neremunerată în folosul comunității până la închisoare cu executare. În noiembrie 2023, bărbatul a fost condamnat la 2 ani și 3 luni de închisoare pentru două infracțiuni ce vizau deținerea ilegală de droguri. Acesta a fost eliberat din detenție spre sfârșitul anului 2025, după ce instanțele i-au redus pedeapsa din cauza condițiilor proaste de detenție. Numele său figurează și în alte două dosare, care se află încă pe rolul instanțelor: unul pentru furt și altul pentru circulația ilegală a drogurilor. Ultima ședință în dosarul de furt, programată cu o săptămână înainte de accident, pe 3 noiembrie, a fost amânată, instanța dispunând aducerea silită a inculpatului. Cele două victime au fost lovite în timp ce traversau regulamentar strada, martorii declarând că mașina implicată în accident avea o viteză foarte mare. Pe 12 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a Institutului de Medicină Urgentă, Dorina Arsene, a precizat pentru Ziarul de Gardă că tânărul care a supraviețuit accidentului este internat în secția terapie intensivă, starea sa fiind în continuare extrem de gravă din cauza multiplelor traumatisme suferite. Mai multe detalii despre antecedentele penale ale șoferului implicat în accident găsiți într-o anchetă publicată pe zdg.md.
Dosarul penal privind finanțarea ilegală, în proporții mari, a partidelor politice din surse interzise de lege, în care este vizat fugarul condamnat penal Ilan Șor, a fost trimis în judecată. Mai exact, cauza vizează finanțarea partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. Potrivit procurorilor anticorupție, fostul deputat Ilan Șor, care se ascunde de justiția de la Chișinău în Rusia, l-a determinat pe ex-deputatul Alexandr Nesterovschi, fugar și el în prezent, să întreprindă acțiuni pentru a o convinge pe lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Arina Spătaru, să accepte conducerea unui partid politic cu viziuni proeuropene. Formațiunea urma să fie finanțată de „grupul criminal organizat” condus de Șor și să acționeze în interesul acestuia. Pentru aceste acțiuni, Alexandr Nesterovschi a fost condamnat în lipsă la 12 ani de închisoare, după ce Arina Spătaru a colaborat cu organele de drept și i-a denunțat. Conform procurorilor, Șor ar fi finanțat partidul Arinei Spătaru cu 452 700 de dolari. Într-un comentariu pentru ZdG, Arina Spătaru, care a avut rolul de agentă sub acoperire, a declarat „Pentru mine, trimiterea dosarului în judecată nu reprezintă sfârșitul luptei pentru dreptate, ci începutul etapei în care adevărul trebuie stabilit în instanță”.
Fosta avocată Tatiana Mostovoi-Filimancov, condamnată în 2014 la șapte ani și jumătate de închisoare într-un dosar de corupție și reținută abia în 2022, după mai bine de opt ani în care s-a eschivat de la executarea pedepsei, ar putea fi eliberată înainte de termen, cu aproximativ trei ani și jumătate mai devreme. Decizia a fost luată în secret de Judecătoria Hîncești, iar încheierea a fost publicată abia după ce ZdG a solicitat instanței explicații în legătură cu acest caz. ZdG a aflat că administrația Penitenciarului Rusca, unde este deținută fosta avocată condamnată, s-a opus eliberării acesteia înainte de termen, caracterizând-o negativ și menționând că, pe parcursul executării pedepsei, a încălcat regimul de detenție. Totodată, în ultimii ani, fosta avocată a beneficiat de reducerea și chiar de înlocuirea pedepsei aplicate în 2014, fără ca aceste decizii să fie publicate pe portalul instanțelor de judecată. Anatolie Pitel, avocatul care a reprezentat-o pe Tatiana Mostovoi-Filimancov în acest proces, a declarat că nu mai există niciun motiv pentru ca aceasta să execute integral pedeapsa. Apărătorul susține că Mostovoi „a mers pe calea corijării”. Tatiana Mostovoi-Filimancov și-a pierdut licența de avocată abia în aprilie 2026, la mai bine de un deceniu de la condamnare, și doar după ce ZdG a solicitat Uniunii Avocaților explicații privind motivele pentru care nu a fost pusă în aplicare decizia prin care aceasta fusese condamnată definitiv și irevocabil.
Ziarul de Gardă a obținut câștig de cauză în două dosare cu Primăria mun. Chișinău care vizează accesul la informații de interes public. Prin două decizii irevocabile ale Curții de Apel Chișinău, Primăria capitalei este obligată să furnizeze redacției ZdG informații complexe despre amenajarea și reabilitarea trotuarelor din capitală, despre proiectele de renovare, modernizare şi construcţie a infrastructurii de captare şi canalizare a apelor pluviale implementate de instituție, dar și despre bugetul executat pentru acțiunile de promovare a imaginii orașului Chișinău și a echipei Primăriei. ZdG a acționat Primăria în judecată după ce aceasta a evitat să ofere informațiile de interes public solicitate. Prima hotărâre de judecată, privind banii pentru promovare, a devenit definitivă și irevocabilă, iar al doilea litigiu pierdut de Primărie a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. Decizia Curții de Apel pe acest caz este irevocabilă, dar a fost contestată de Primărie la Curtea Supremă de Justiție. Detalii găsiți pe zdg.md.
Începând cu 1 ianuarie 2027, mai multe categorii de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de majorări salariale, în urma reformei salarizării aprobate joi de Guvern. Potrivit autorităților, în domeniul educației, aproximativ 60 de mii de angajați vor beneficia de o creștere medie a salariilor de 14,4%, ceea ce presupune alocări suplimentare de un miliard de lei. Pentru alți circa 50 de mii de angajați din sectorul tehnic și din categoria muncitorilor, majorarea medie va fi de 19,3%, fiind estimate alocări de 845 de milioane de lei. Mai exact, salariul unui profesor din învățământul general, cu gradul didactic II, va crește de la 13 030 la 14 828 de lei. În cazul unui ofițer de investigație, acesta va ajunge de la 13 246 la 17 421 de lei, iar salariul unui asistent social cu studii superioare va crește de la 9 798 la 11 844 de lei.
În perioada 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, a avut loc o nouă rundă de negocieri între Rusia, Ucraina și SUA, care s-a încheiat fără un acord final. Participanții la discuții au anunțat că Kievul și Moscova au convenit asupra unei eliberări pe scară largă a prizonierilor de război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski continuă să insiste asupra necesității unor garanții de securitate solide pentru țara sa.
Găgăuzia își pierde autonomia, se urmărește românizarea regiunii, alegerile sunt ilegale, iar Evghenia Guțul stă la închisoare pentru nimic. Sunt doar câteva dintre afirmațiile false enunțate de locuitorii autonomiei în pragul alegerilor din această duminică. La Comrat și Ceadîr-Lunga, temerile privind lichidarea autonomiei și „românizarea” regiunii se împletesc cu nostalgia față de Rusia, neîncrederea în autoritățile centrale și speranța că viitorul bașcan va aduce pensii mai mari, gaze și alimente mai ieftine. Unele dintre aceste așteptări depășesc însă atribuțiile conducătorului autonomiei, iar o parte dintre convingerile alegătorilor reproduc narațiuni false sau manipulative promovate în spațiul public inclusiv de candidați.
