O nouă lege pentru starea de asediu și război? | Krasnoselski, decorat de Putin | Detalii despre înscrierile pentru compensații la energie | Raportul Comisiei Europene privind R. Moldova | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Poate R. Moldova să încheie negocierile de aderare la UE până la începutul anului 2028? Răspunsul se regăsește într-un raport al Comisiei Europene. Detalii – în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre înscrierile pentru compensațiile la energie și vă prezentăm explicațiile autorităților despre proiectul privind regimul stării de asediu și al stării de război, înaintat de Ministerul Apărării. Opoziția a criticat proiectul, Igor Dodon afirmând că „guvernarea PAS pregătește R. Moldova pentru un scenariu similar celui din Ucraina”.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
R. Moldova înregistrează progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar închiderea provizorie a negocierilor la începutul anului 2028 reprezintă un obiectiv ambițios, dar realizabil, dacă țara noastră menține ritmul reformelor. Această concluzie se regăsește în Pachetul de extindere al Uniunii Europene – un set de documente strategice pe care Comisia Europeană le publică în fiecare an.
Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere: „De nenumărate ori, poporul moldovean a luat o decizie clară în privința viitorului său european. Guvernul s-a angajat să lucreze în această direcție cu o determinare admirabilă și a avansat semnificat pe calea aderării, în ciuda amenințărilor hibride continue, a tentativelor de destabilizare a țării și a șocurilor regionale care afectează economia și sectorul energetic al țării”.
Raportul privind R. Moldova arată că țara noastră a înregistrat progrese la toate capitolele de negociere.
Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană: „Raportul pentru Moldova arată că am înregistrat progrese pe toate capitolele de negociere, iar pe 25 din 33 de capitole suntem mai bine pregătiți pentru aderare, față de anul trecut. Mai exact, cinci capitole au trecut la nivelul moderat de pregătire: afaceri interne, dreptul de stabilire și prestare a serviciilor, transformarea digitală și media, politica industrială, politica socială”.
Comisia Europeană a constatat că instituțiile democratice din R. Moldova sunt, în general, stabile. Totuși, instituția europeană atrage atenția asupra nivelului considerabil de polarizare politică și recomandă autorităților să intensifice măsurile de combatere a dezinformării. Tot miercuri, Comisia Europeană a publicat și Foaia de parcurs pentru R. Moldova. Aceasta propune un calendar de acțiuni și oferă Chișinăului o direcție clară pentru închiderea provizorie a peste două treimi dintre capitolele de negociere.
Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană: „Planificarea propusă de către Comisie prevede închiderea provizorie a 25 de capitole de negociere până la sfârșitul anului 2027: nouă în prima jumătate a anului și alte 16 în a doua jumătate a anului”.
După anunțul de la Bruxelles, președinta Maia Sandu a declarat că: „Ne-am propus să încheiem negocierile de aderare către anul 2028. Comisia Europeană consideră acest obiectiv ambițios, dar realizabil, dacă păstrăm ritmul reformelor. Această apreciere trebuie să ne dea încredere că, lucrând mai departe, putem atinge obiectivele pe care ni le-am propus ca țară”. La rândul său, prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că „ne bucurăm de rezultat, dar nu încetinim”. Potrivit premierului, integrarea europeană este proiectul nostru național și depinde, înainte de toate, de cât de bine ne facem lucrul acasă.
În această săptămână, prim-ministrul Vasile Tofan a prezentat raportul de activitate al Guvernului pentru primele 100 de zile de mandat. Tofan a accentuat angajamentul Executivului de a continua reforma justiției, de a consolida capacitățile de apărare și de a accelera procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, premierul a declarat că principala restanță a Executivului este transformarea acțiunilor și reformelor în schimbări concrete în viața cetățenilor.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Primele 100 de zile nu sunt un bilanț final. Unele rezultate se vor vedea repede, altele vor avea nevoie de ani, continuitate și disciplină. Vor exista și greșeli, vor exista și proiecte care vor merge mai încet decât vrem, vor exista reforme care vor întâmpina rezistență și nu toate măsurile necesare vor fi populare, dar responsabilitatea unui Guvern nu este să urmărească doar ce produce un rezultat bun săptămâna viitoare, este să ia și deciziile care vor face țara mai puternică peste cinci sau zece ani”.
Potrivit premierului, una dintre prioritățile Guvernului este identificarea resurselor necesare pentru a sprijini cetățenii în perioada rece a anului.
Actuala ministră a Finanțelor, Victoria Belous, ar urma să fie candidatul PAS la funcția de primar general al municipiului Chișinău, în cadrul alegerilor locale din 2027. Victoria Belous a declarat că a acceptat propunerea echipei PAS, menționând că municipiul Chișinău are un potențial enorm de dezvoltare, dar și probleme care cresc de la an la an.
Victoria Belous, ministra Finanțelor: „Poluarea aerului, construcțiile fără o logică urbanistică, cartierele rezidențiale fără grădiniță sau școală prevăzută, rețelele vechi de decenii de apă și canalizare. Acestea sunt problemele st ructurale care nu se vor rezolva de la sine, iar soluțiile pentru ele întârzie”.
Fostul consilier municipal și viceprimar al capitalei, urbanistul Victor Chironda, a anunțat pe 5 noiembrie că se alătură echipei PAS pentru alegerile locale din 2027. Acesta a precizat că nu renunță la viziunea sa pentru Chișinău, ci, dimpotrivă, alege să contribuie la realizarea acesteia în cadrul unei echipe alături de care, spune el, poate obține rezultate. Întrebat de Ziarul de Gardă dacă intenționează să adere la PAS, Chironda a declarat că urmează să discute cu persoane din conducerea partidului și cu candidatul susținut de formațiune pentru a stabili formatul colaborării. La alegerile locale din 2023, Victor Chironda a candidat la funcția de primar general din partea Platformei „Demnitate și Adevăr”, obținând puțin peste 10 mii de voturi, echivalentul a 3,82 la sută din sufragii.
Un proiect de lege propus de Ministerul Apărării și aflat la etapa consultărilor publice a generat mai multe discuții în spațiul public. Reprezentanți ai opoziției au promovat narativul că R. Moldova s-ar pregăti de război. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a solicitat retragerea proiectului. Autoritățile dau asigurări însă că proiectul are doar menirea de a actualiza legislația în vigoare și să clarifice diferența dintre starea de asediu, starea de război și situațiile de criză, precum și să stabilească proceduri clare pentru instituirea acestora. Expertul în securitate Artur Leșcu a explicat pentru ZdG că proiectul de lege propus NU înseamnă că R. Moldova se pregătește de război, dar că statul ar trebui să fie pregătit pentru orice pericol. Expertul subliniază că „nu poți conta pe legea din secolul trecut pentru că ea a fost bună cândva”. Mai multe detalii despre proiect aflați de pe zdg.md.
Mai mulți reprezentanți ai instituțiilor responsabile au fost audiați, cu ușile închise, de Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului. Lilian Carp, președintele Comisiei, a cerut instituțiilor responsabile să explice de ce nu au intervenit după ce au constatat un număr de accesări mult mai mare decât cel obișnuit. Potrivit deputatului, la această etapă se cunoaște că atacul a fost realizat de pe mai multe adrese IP, iar unele dintre acestea au fost identificate în „țări mai exotice”.
Lilian Carp, deputat PAS: „Acele țări exotice care astăzi sunt cunoscute încă nu permit să identificăm nemijlocit, de aceea instituțiile de drept vor veni cu date suplimentare”.
Totodată, Carp a precizat că cele aproximativ 750 de mii de accesări nu reprezintă numărul persoanelor vizate, întrucât același profil poate fi accesat de mai multe ori. În prezent, Guvernul efectuează un audit pentru a stabili numărul exact al cetățenilor ale căror date au fost accesate. Pe acest caz a fost deschis și un dosar penal. Pe fondul intensificării atacurilor cibernetice, președinta Maia Sandu a convocat pentru vineri, 6 noiembrie, o ședință a Consiliului Național de Securitate.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Comunicarea instituțiilor statului despre incident a fost întârziată și nu a răspuns tuturor îngrijorărilor oamenilor. Lipsa unui protocol de comunicare pentru asemenea situații a dus la ezitări în roluri și reacții. Ultimele evaluări arată că au fost accesate datele a peste 450 de mii de cetățeni, este o cifră mai mică decât cea care s-a vehiculat în ultimele zile, dar oricum este o cifră mare. Acești oameni urmează să fie notificați de către Agenția de Guvernare Electronică”.
O dronă a fost depistată joi într-o pădure din apropierea satului Gordinești, raionul Rezina.În urma verificărilor, specialiștii au stabilit că este vorba despre un aparat de zbor de tip Gerbera, utilizat, de regulă, în scopuri de recunoaștere. Totodată, verificările au arătat că drona nu avea la bord dispozitive sau substanțe explozive. Oamenii legii îndeamnă din nou cetățenii să nu se apropie de resturile aparatelor de zbor sau de alte obiecte necunoscute și să anunțe imediat autoritățile.
Pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a fost decorat la Moscova de dictatorul rus Vladimir Putin cu „Ordinul de Onoare” al Federației Ruse. Jurnaliștii de la Zona de Securitate scriu că Vadim Krasnoselski nu deține niciun statut oficial în R. Moldova și, cel mai probabil, a ajuns la Moscova prin Aeroportul Internațional Chișinău, însă oficial acest lucru nu a fost comunicat. Biroul Politici de Reintegrare de la Chișinău a calificat gestul drept „o provocare a Rusiei menită să împiedice integrarea europeană a R. Moldova”. Instituția a anunțat că, la revenirea în țară, lui Krasnoselski îi vor fi aplicate măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul R. Moldova pentru o perioadă de cinci ani. Potrivit Biroului de Reintegrare, deplasarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE privind asigurarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii. Voi ce părere aveți despre această situație? Scrieți-ne în comentarii.
Dosarul „Kuliok”, în care este inculpat fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat socialist Igor Dodon, a ajuns la Curtea Constituțională. După o pauză de o lună, la ședința de judecată din 3 noiembrie, avocații lui Dodon au înaintat mai multe cereri, printre care ridicarea unei excepții de neconstituționalitate prin care este contestată competența Curții Supreme de Justiție de a examina cauza penală. Procurorii de caz, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, au calificat solicitările drept inadmisibile și au cerut instanței să le respingă. În cele din urmă, judecătorii au admis cererile, iar cauza a fost transmisă Curții Constituționale pentru examinare. Totuși, ședințele de judecată de la Curtea Supremă vor continua până când Curtea Constituțională se va pronunța asupra sesizării.
Au fost deschise înregistrările pe platforma compensatii.gov.md pentru a beneficia de compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. Cererile pot fi depuse și în format fizic, prin intermediul asistentului social din localitate sau al specialistului Centrului Unificat de Prestare a Serviciilor Publice. Pentru a beneficia de compensație în luna noiembrie, cetățenii trebuie să depună cererile până pe 27 noiembrie. Valoarea compensației va fi stabilită individual, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al fiecărei gospodării. Conform autorităților, compensația minimă va fi de 500 de lei, iar cea maximă va putea ajunge la 1000 de lei pentru gazele naturale și energia termică, respectiv la 800 de lei pentru energia electrică și lemne.
Noutăți importante au venit în această săptămână din Statele Unite. Partidul Republican al lui Donald Trump a înregistrat o înfrângere categorică în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului prezidențial. Astfel, Partidul Democrat a preluat controlul asupra ambelor camere ale Congresului american. Mai multe state care de zeci de ani aveau guvernatori, senatori sau congresmeni republicani, acum au preferat să voteze pentru democrați.
După anunțarea rezultatelor, Donald Trump a declarat că numele său nu s-a regăsit pe buletinele de vot, însă, dacă ar fi participat la scrutin, ar fi obținut „o victorie convingătoare”. Vicepreședintele J. D. Vance a declarat că înfrângerea republicanilor se datorează războiului declanșat de administrația Trump în Iran. În cadrul unui interviu, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că victoria democraților va aduce un sprijin mai mare pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia.
În această săptămână, rușii au lansat un atac masiv cu bombe aeriene asupra regiunii Zaporijjea, provocând moartea a peste 40 de persoane și rănirea mai multor civili. Zelenski a declarat că aceste acțiuni trebuie să primească un răspuns ferm din partea comunității internaționale, precum și un sprijin mai mare pentru Ucraina.
Accesul facil la servicii medicale de calitate rămâne a fi o problemă în unele localități rurale. Pentru locuitorii comunei Donici, din raionul Orhei, o vizită la medic înseamnă o deplasare în satul Teleșeu, aflat la câțiva kilometri distanță. Pentru persoanele în etate și cele cu mobilitate redusă, acest drum poate fi greu de parcurs. Urmăriți în continuare un reportaj la acest subiect.
