„Oamenii nu mai văd realitatea, ci propria lor realitate”: cum încearcă dezinformarea să modeleze percepțiile despre Uniunea Europeană în Găgăuzia
„Oamenii au trăit ani întregi în aceste ecosisteme informaționale și, la un moment dat, ajung să nu mai vadă realitatea, ci propria lor realitate”, spune jurnalistul Vitalii Gaidarji. „Nu putem pune întreaga responsabilitate pe umerii societății. Și noi, jurnaliștii, trebuie să ne întrebăm dacă explicăm suficient de clar și pe înțelesul oamenilor”, afirmă fact-checkera Elena Celak. Despre mecanismele prin care se răspândesc falsurile despre Uniunea Europeană, despre influența propagandei ruse în Găgăuzia și despre modalitățile prin care acestea pot fi combătute s-a discutat luni, 29 iunie, în cadrul mesei rotunde „Falsurile despre Uniunea Europeană în Găgăuzia: cum le identificăm și cum le combatem”, organizată la Comrat de Asociația „Media-Guard”, în parteneriat cu GLOBSEC și cu sprijinul Uniunii Europene.
De ce propaganda s-a mutat pe TikTok, Telegram și la influenceri
Expertul WatchDog, Ștefan Bejan, a explicat procesul de transformare a ecosistemului propagandistic după invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit acestuia, închiderea mai multor posturi de televiziune afiliate propagandei nu a dus la dispariția dezinformării, ci la mutarea acesteia în mediul online.
„După declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile noastre au încercat să lupte cu fenomenul dezinformării, au închis mai multe televiziuni, dar propaganda rusă s-a adaptat foarte rapid și a început campanii masive de dezinformare pe rețelele sociale.”
Astfel, TikTok și Telegram au devenit principalele canale prin care sunt distribuite mesajele manipulative, iar în ultimii ani au fost cooptați și influenceri locali, care transmit sincronizat diferite narațiuni.
Expertul a atras atenția că strategia Kremlinului nu mai presupune exclusiv promovarea unor mesaje explicit pro-ruse.
„Una dintre strategiile Rusiei este să nu transmită doar mesaje pro-ruse, dar să transmită mesaje și proeuropene, și unioniste, toate făcând parte dintr-un ecosistem informațional mai vast și toate fiind niște piese dintr-un puzzle de dezinformare”, a subliniat Ștefan Bejan.
Ca exemplu, expertul a amintit reacțiile generate de inițiativa depusă în Parlamentul României de Diana Șoșoacă privind unirea cu R. Moldova. Deși proiectul nu a fost adoptat, acesta a fost folosit imediat în țara noastră pentru alimentarea unor mesaje alarmiste privind anexarea țării sau, dimpotrivă, pentru promovarea unor narațiuni unioniste, contribuind astfel la amplificarea polarizării.
În opinia expertului, simpla demontare a falsurilor nu mai este suficientă.
„Important pentru noi este nu doar să facem debunking, dar să înțelegem aceste mișcări, să anticipăm ce urmează să facă și să venim cu prebunking, adică să pregătim publicul înainte ca aceste narațiuni să fie lansate.”
„Oamenii trăiesc într-o realitate construită de algoritmi”
Tema a fost continuată de jurnalistul Vitalii Gaidarji, fondatorul laf.md, care și-a expus părerea despre motivul pentru care propaganda continuă să aibă o audiență atât de mare în autonomie.
Acesta a pornit de la rezultatele referendumului constituțional din 2024, când aproximativ 77 % dintre alegătorii din diasporă au votat pentru integrarea europeană, în timp ce în Găgăuzia doar circa 5 % au susținut acest parcurs.
„Pe mine mă interesează, în primul rând, de ce s-a ajuns la această diferență atât de mare. Când analizezi situația în profunzime, devine evident că atacurile hibride și în special influența exercitată prin rețelele sociale, joacă un rol important în modelarea opiniilor și deciziilor alegătorilor”, a punctat jurnalistul.
Gaidarji a explicat că platformele sociale recompensează conținutul emoțional, iar utilizatorii ajung să consume aproape exclusiv informații care le confirmă convingerile deja existente: „Oamenii reacționează la emoții, la frică. Ei sunt de ani de zile în aceste ecosisteme și în aceste camere de ecou. După o vreme, nu mai văd realitatea, ci propria lor realitate.”
El a oferit și exemplul algoritmilor platformelor sociale: „Dacă ai dat un like o singură dată pe Facebook sau Telegram, algoritmul îți va oferi permanent conținut asemănător. Astfel, oamenii rămân captivi într-un singur tip de informație”, a punctat jurnalistul.
Totuși, Gaidarji menționează că observă și schimbări pozitive.
„Situația față de acum trei-patru ani s-a schimbat foarte mult în bine din perspectiva comportamentului publicului. Este nevoie de foarte mult efort, însă vedem că o parte a audienței începe să caute și alte surse de informare”, a remarcat acesta.
De ce continuă să prindă rădăcini narațiunile false în Găgăuzia
Conferențiara universitară de la Universitatea de Stat din Comrat, Liudmila Fedotova, a prezentat rezultatele unei cercetări privind percepțiile locuitorilor autonomiei față de Uniunea Europeană.
„Oamenii primesc informații incomplete și unilaterale despre Uniunea Europeană. Astfel, le este tot mai greu să facă diferența dintre fapte, opinii și propagandă”, spune Liudmila Fedotova.
Datele prezentate arată că 57 % dintre mesajele despre Uniunea Europeană publicate pe canalele locale de Telegram în perioada noiembrie 2024 – aprilie 2025 conțin afirmații manipulative sau dezinformatoare. Totodată, 83 % dintre respondenții unui sondaj realizat în 2024 consideră că Uniunea Europeană nu ține cont de interesele Găgăuziei.
Printre cele mai răspândite narațiuni identificate se numără afirmațiile potrivit cărora Uniunea Europeană ar pregăti R. Moldova pentru război cu Rusia, ar distruge tradițiile și identitatea locală, ar promova valori străine, precum comunitatea LGBT, ar decide în locul cetățenilor din autonomie sau că doar Rusia ar apăra interesele Găgăuziei. Potrivit cercetătoarei, aceste mesaje sunt distribuite constant prin canalele locale de Telegram și sunt formulate într-o manieră puternic emoțională, apelând la identitate, tradiții și frică.
„Putem spune că gândirea critică este cea mai bună protecție. Întrebarea este cum îi facem pe oameni să înceapă să caute informația”, se întreabă cercetătoarea.
„Nu este suficient să spunem că un lucru este fals”
În intervenția sa, Igor Boțan, director executiv al Asociației ADEPT, a propus o perspectivă diferită asupra modului în care trebuie abordată dezinformarea în Găgăuzia.
El consideră că multe dintre narațiunile promovate în regiune nu mai funcționează doar ca simple falsuri, ci fac parte dintr-o viziune asupra lumii formată timp de decenii.
„Eu cred că în Găgăuzia s-a format o anumită viziune asupra lumii. Noi putem considera la Chișinău că oamenii se alimentează cu falsuri, dar pentru ei aceasta este o concepție despre lume.”
În opinia lui Boțan, înainte de a încerca să combată aceste narațiuni, jurnaliștii și experții trebuie să înțeleagă de ce oamenii sunt predispuși să le creadă: „Nu trebuie să încercăm să schimbăm dintr-o lovitură această viziune asupra lumii. Trebuie să luptăm pentru ca oamenii să aibă acces la informații alternative.”
Directorul ADEPT a insistat asupra faptului că dialogul dintre Chișinău și Găgăuzia este indispensabil: „Trebuie să comunicăm mai des, pentru ca să înțelegem temerile găgăuzilor, iar găgăuzii să înțeleagă temerile majorității cetățenilor R. Moldova.”
Totodată, Boțan a subliniat că există o mare diferență între dezinformare și interpretarea faptelor: „Cu falsurile putem lupta prin fact-checking, dar interpretările pornesc din modul în care oamenii văd lumea. Acolo este nevoie de o abordare mult mai atentă.”
„Nu mai văd aceeași agresivitate. Oamenii spun: «Suntem confuzi»”
Despre schimbările observate în comunitățile din Găgăuzia a vorbit Elena Celak, jurnalistă și fact-checkeră la Stop Fals. Ea a mărturisit că la începutul activității sale, reacțiile publicului erau dominate de ostilitate și neîncredere.
„La început, mi-a fost foarte greu să lucrez ca fact-checkeră, pentru că mă confruntam constant cu valuri de ură. Mulți oameni nu credeau ceea ce explicam. Îmi spuneau că politicienii sunt cei care spun adevărul, iar noi, jurnaliștii, doar deservim anumite interese politice și scriem astfel de materiale pentru că primim finanțări.”
În timp însă, spune jurnalista, atmosfera s-a schimbat: „Nu mai văd aceeași agresivitate și aceeași siguranță cu care este repetată dezinformarea. Din păcate, mulți oameni încă sunt confuzi și nu înțeleg pe deplin ce se întâmplă, dar întâlnesc tot mai rar persoane care răspândesc activ falsuri.”
Celak a remarcat că în discuțiile despre activitatea Adunării Populare, oamenii nu mai reproduc automat narațiunile promovate de politicieni.
„Ei spun mai degrabă: «Suntem confuzi. Nu mai știm pe cine să credem. Nu avem încredere nici într-o parte, nici în cealaltă, pentru că politicienii nu reușesc să ajungă la un consens.»”
În opinia sa, această lipsă de certitudine poate reprezenta și o oportunitate pentru presa profesionistă: „Oamenii par să fie într-o perioadă în care caută surse credibile de informare. Acest lucru îmi dă speranță că, dacă nu mai au încredere în declarațiile politicienilor, poate vor începe să acorde mai multă încredere jurnaliștilor.”
Fact-checkera a insistat că responsabilitatea combaterii dezinformării nu poate fi transferată exclusiv asupra publicului.
„Nu putem pune întreaga responsabilitate pe umerii societății și să spunem că oamenii nu înțeleg. Și noi, jurnaliștii, trebuie să ne analizăm permanent modul în care comunicăm: dacă prezentăm suficiente perspective, dacă explicăm lucrurile suficient de clar și într-un limbaj accesibil.”
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
