Dincolo de porțile Penitenciarului nr. 13: condițiile din închisoarea unde stau Plahotniuc, Țuțu și Guțul
Legea ridică ziduri înalte între cei aflați în libertate și cei deținuți – fie că sunt condamnați, fie judecați sau cercetați penal.
Ziarul de Gardă a mers dincolo de porțile Penitenciarului nr. 13. De-a lungul anilor, această instituție penitenciară a fost loc de detenție pentru mai mulți politicieni de rang înalt. Vlad Filat, Veaceslav Platon și, mai nou, Vladimir Plahotniuc, Constantin Țuțu sau Evghenia Guțul au ajuns după zidurile închisorii.
Acolo, toți cei peste 900 de deținuți sunt egali în fața aceluiași regim: suprapopulare, plimbări în curți de unde cerul se vede tot printre gratii, întâlniri și apeluri limitate.
Am ajuns la Penitenciarul nr. 13 la finalul lunii noiembrie, într-o zi de marți, la puțin peste ora 10:00. Forma de salut „bună dimineața” nu mai era actuală. Dimineața începuse cu mult mai devreme pentru deținuții din închisorii – odată cu apelul de la ora 6:00. Procedura este explicată de Eugeniu Caraman, directorul interimar al Penitenciarului.
Apelul și mesele zilnice
„Apelul se efectuează în fiecare celulă separat, deținuții sunt scoși din celulă în coridor, ei sunt verificați, inclusiv starea sănătății. La apel participă neapărat și un lucrător al serviciului medical al penitenciarului”, ne spune șeful instituției, Eugeniu Caraman.
Deținuții își fac toaleta de dimineață în celule, fiecare dintre acestea fiind dotată cu bloc sanitar. Tot în celule aceștia își păstrează vesela și tacâmurile, pe care angajații instituției penitenciare au grijă să le umple pentru prima oară între ora 6 și 7 dimineața, atunci când prin vizeta din metal este servit micul dejun, care începe să fie preparat de la ora 4:40.
„Fiecare bloc dispune de un cărucior, iar bucătarii auxiliari se deplasează cu mâncarea în termosuri speciale, din care se repartizează hrană în fiecare celulă”, ne spune Tudor Bragoi, șef al secției Logistică și administrare din cadrul instituției.
La scurt timp de la repartizarea dejunului, adică la ora 8:00, începe procesul de preparare a prânzului, iar la ora 12:00 este repartizat în blocuri.
„Avem și deținuți care beneficiază de norme de dietă, în care sunt implicate alte produse. Se prepară hrana fără sare, în loc de carne de porc, avem carne de vită, de pui”, a explicat Bragoi.
„Prepararea cinei se începe în jurul orei 14:00, iar la 16:30 este repartizată prin celule”, a continuat acesta, explicând necesitatea repartizării cinei atât de devreme – pentru ca angajații să poată reuși până la finalizarea zilei de muncă să identifice potențialele probleme.
După același model, bucătării auxiliari împart cina din termosurile speciale, prin vizete, în toate cele trei blocuri concomitent.
Potrivit administrației penitenciarului, sunt deținuți care refuză să mănânce bucatele pregătite la bucătăria instituției, singura sursă de hrană fiind mâncarea transmisă prin coletele pe care le pot primi o dată în săptămână din afara instituției.
Sectorul deținuților „V(i)P” numără circa 50 de persoane
Deși penitenciarul este suprapopulat, unii dintre cei deținuți sunt plasați singuri în celulă. Excepțiile se întâlnesc în sectorul în care sunt deținuți foști sau actuali demnitari și funcționari publici, politicieni sau oameni de afaceri.
În prezent, în acest bloc se dețin circa 50 de persoane. În una dintre aceste celule este izolat și oligarhul Vladimir Plahotniuc, extrădat la sfârșitul lunii septembrie în R. Moldova. Plasat singur în celulă, Plahotniuc împarte același bloc cu Constantin Țuțu, fostul deputat pe care chiar oligarhul l-a inițiat în politică. Aproape de aceștia, tot singură în celulă, stă și Evghenia Guțul, condamnată în primă instanță.
Am fost conduși în una dintre cele câteva celule care găzduiesc persoane cu statut sau istoric deosebit – o cameră de mai puțin de 10 metri pătrați, cu două paturi suprapuse; pe perete atârnă un calendar care indica data exactă – 25 noiembrie 2025, iar lângă fereastra cu un ochi deschis pentru aerisire se află un ceas.
Pe noptieră – o carte de rugăciuni și mai multe medicamente, pe o masă alăturată – un dispozitiv radio și încă o carte, iar pe perete – un televizor.
Sectorul unde sunt deținute circa 50 de femei
Rămânem în aceeași aripă a penitenciarului, dar mergem spre sectorul unde sunt deținute femeile. Unul dintre angajații instituției a deschis ușa unei celule din acest sector.
Am simțit o căldură care venea din spațiul de circa 10 metri pătrați, unde sunt plasate în arest trei femei. Directorul interimar al penitenciarului recunoaște că aceasta este o problemă: „Nu putem asigura spațiul de patru metri pătrați unui deținut. Capacitatea penitenciarului este de 570, dar noi avem 920 de deținuți.”
Cele trei paturi, două fiind suprapuse, sunt acoperite cu plapume groase și viu colorate. Pe noptiere – cărți, fructe, iar pereții sunt decorați de picturi lăsate acolo inclusiv de foste deținute.
Blocul de detenție pentru bărbați
Într-un bloc separat sunt deținuți bărbații care n-au avut un trecut special, care le-ar fi asigurat plasarea într-o celulă din sectorul în care este deținut Plahotniuc. Aici găsim cea mai numeroasă categorie de persoane plasate în arest în acest penitenciar, care constituie circa 85% din totalul celor 920 de deținuți. Pe holuri, mirosul de vechi se întrece cu cel de mâncare și persistă frigul.
Băi comune pentru fiecare bloc
Deși au blocuri sanitare în propriile celule, deținuții nu dispun și de cabine de duș. Astfel, fiecare bloc din penitenciar este dotat cu băi comune, cu mai multe cabine de duș separate între ele. Potrivit lui Eugeniu Caraman, deținuții sunt conduși la baie de angajații penitenciarului cel puțin o dată pe săptămână – nu au „luxul” de a face duș în fiecare zi.
Curți pentru plimbare, de unde cerul se vede tot printre gratii
Printr-o curte interioară, cu pavajul deteriorat de timp și de multe picioare care au călcat de-a lungul anilor peste el, ajungem în fața unor celule în aer liber, numite „curți pentru plimbare”.
Încăperi de câțiva metri pătrați, viu colorate, acoperite cu gratii, dotate cu câteva aparate de fitness și un scaun – aceasta este descrierea „curților pentru plimbare” în care deținuții petrec între o oră și două ore zilnic, împreună cu alți colegi de celulă.
Conform unui grafic prestabilit, pe parcursul zilei, deținuții sunt scoși de gardieni la plimbare, cerul însă îl văd tot prin gratiile care acoperă curțile. Potrivit lui Eugeniu Caraman, deținuții pot să refuze să iasă la plimbare.
Biserică improvizată și bibliotecă cu volume vechi
Am intrat din nou în penitenciarul zidurile căruia te înfrigurează și te înfricoșează în același timp, iar Fiodor Morari, șeful secției Reintegrare Socială, ne-a ghidat spre o încăpere care ține loc de biserică pentru cei care sunt creștini ortodocși.
Altar, icoane, lumânări, anafură și apă sfințită – toate elementele unui lăcaș sfânt. Pe fundal, dintr-o boxă mică, răsuna și muzică bisericească.
„De câțiva ani, avem o nouă funcție – specialist pe educația moral-spirituală. Astfel, preotul oficiază slujbe marțea și joia, dar și la anumite sărbători religioase”, ne spune Morari.
Angajatul precizează că nu au existat cununii în instituția penitenciară, însă „am avut botezuri, au existat asemenea solicitări din partea persoanelor deținute”.
Totuși, deținuții nu au alte variante, pentru că există doar un spațiu amenajat conform rigorilor caracteristice ortodoxiei, adepții altor culte bisericești rămânând să le practice doar în intimitatea celulei.
Pe același hol, la distanță de câțiva pași – o bibliotecă. Am descoperit câțiva metri pătrați plini de cărți vechi.
„70% din literatura pe care o avem sunt cărți în grafie chirilică și limba rusă. Cu doi ani în urmă, noi am procurat literatură juridică”, ne-a spus Morari.
Deși literatura artistică este cea care se regăsește în mare parte pe rafturile bibliotecii, Svetlana Iacobina, cea care preia cererile deținuților și împarte cărțile, ne-a spus că cele mai solicitate volume sunt Codul Penal sau Codul de Procedură Penală.
„Nu pot să le las mai mult de o săptămână la un deținut, pentru că avem puține exemplare, dar ele sunt solicitate. Și mă duc la ei și le cer”, a explicat aceasta.
Cărțile detectiviste și istorice completează topul preferințelor deținuților. „Cer multe, ei le numesc cărți de buzunar”, a adăugat bibliotecara, care are o experiență de 30 de ani printre cărțile din Penitenciarul nr. 13.
Printre cărți, am văzut și Ziarul de Gardă, alături de alte publicații – generaliste, religioase sau juridice. Totuși, puțini sunt cei care solicită să lectureze ziare, întrucât majoritatea celulelor sunt dotate cu televizoare, deținuții având posibilitatea să privească circa 20 de posturi de televiziune.
Telefoane staționare, săli de întâlniri și de convorbiri
Săptămânal, deținuții pot solicita o discuție telefonică. Pentru aceasta, în fiecare bloc sunt amenajate telefoane staționare, care sunt utilizate de cei aflați în arest pentru discuții cu cei apropiați, rudele sau avocații. Asta însă se întâmplă pe banii lor și doar la cerere.
De asemenea, deținuților le este asigurată o întâlnire de scurtă durată lunar. Intrăm într-o sală izolată fonic, în care deținuții se pot vedea prin sticla care separă cabina în două, dar se pot auzi doar prin intermediul unui telefon. Acest spațiu de convorbiri a fost amenajat în timpul pandemiei de Coronavirus.
La doar câțiva pași, intrăm într-un spațiu asemănător unui apartament, dotat cu pat matrimonial, câteva elemente specifice unei bucătării: frigider, cuptor cu microunde sau fierbător, dar și baie – cu chiuvetă, cabină de duș și vas de toaletă. Acest spațiu este destinat întâlnirilor de lungă durată, de care deținuții pot beneficia trimestrial, adică o dată la trei luni. Directorul interimar al penitenciarului ne-a spus că, deși legea prevede acordarea a 24–48 de ore pentru astfel de întâlniri, din cauza suprapopulării penitenciarului, un deținut poate beneficia de doar 12 ore în acest spațiu. Aici, deținuții se pot întâlni cu partenerul/partenera de viață sau cu rudele de gradul unu.
Deținuți salariați
Deși Penitenciarul nr. 13 este unul de tip izolator, în instituție sunt deținute și persoane condamnate, dar încadrate în câmpul muncii.
„Avem 34 de deținuți angajați în câmpul muncii. Deci, muncitori auxiliari – bucătari, bucătari-șefi, bucătari auxiliari, îngrijitori încăperi de serviciu. Deci, au statut de condamnat, dar ei se dețin separat într-un bloc separat al instituției. Persoanele care sunt condamnate, dar rămân la noi în instituție pentru sectorul de servire gospodărească, trebuie să aibă un termen nu mai mare de șapte ani”, a declarat Caraman.
Potrivit directorului, condamnații încadrați în câmpul muncii sunt remunerați cu salariul minim pe economie – 5500 de lei, bani pe care îi pot transmite rudelor.
Programul deținuților salariați diferă de cel obișnuit. Ei muncesc opt ore pe zi, aflându-se într-un bloc separat și având mobilitate de a părăsi celulele și a merge prin penitenciar nesupravegheați de gardieni.
P. 13, cel mai vechi penitenciar din țară
Penitenciarul nr. 13 de tip izolator, cu o capacitate de 570 de locuri, este unul dintre cele mai vechi instituții penitenciare din R. Moldova și a fost vizat în ultimii ani de rapoarte Promo-Lex și ale Avocatului Poporului privind supraaglomerarea, infrastructura degradată sau condițiile igienico-sanitare precare.
Drept soluție, autoritățile au inițiat încă din 2011 un proiect de construcție a unui nou penitenciar. La final de 2025 însă, avem un penitenciar nou doar proiectat pe hârtie.
