VIDEO Criza ecologică de pe Nistru: „pete de petrol de 30 de metri”, bombardamentul Rusiei și cum România a ajutat (din nou) R. Moldova

7 martie 2026. Autoritățile ucrainene au anunțat despre un atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei cu circa 200 de drone și 60 de rachete. Printre obiectivele bombardate de ruși a fost și centrala hidroelectrică „Novodnestrovsk”, amplasată în regiunea Cernăuți și aflată la circa 25 de km de Naslavcea, cel mai nordic punct al R. Moldova.

Peste doar câteva zile de la atacul rusesc, pe 10 martie, au fost descoperite pete de petrol tehnic în râul Nistru, în apropierea satului ucrainean Liadova. În aceeași zi au fost depistate pete de petrol și în regiunea de nord a R. Moldova, fiind prelevate primele probe de apă. 

În următoarea săptămână au fost instalate filtre și baraje pe Nistru pentru a împiedica deplasarea poluantului. Începând cu 16 martie, a fost instituită stare de alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Mai multe localități din nord au rămas fără aprovizionare cu apă din râu. Municipiul Bălți a primit aproape 100 de tone de apă potabilă și tehnică, beneficiind inclusiv de suportul umanitar venit de la Iași. Până atunci, oamenii stăteau în cozi la fântâni pentru a lua apă.

„Rusia confirmă încă o dată că este un stat terorist”

Pe 12 martie, Ministerul ucrainean al Economiei, Mediului și Agriculturii a emis un comunicat în care a precizat că poluarea Nistrului este legată de scurgerea de combustibil în zona Centralei Hidroelectrice Nistrene din regiunea Cernăuți, care a avut loc ca urmare a atacului rusesc din 7 martie. 

„Ministerul Economiei consideră acest incident drept o altă manifestare a agresiunii ecologice a Federației Ruse, care reprezintă o amenințare la adresa securității apei transfrontaliere și necesită o evaluare juridică internațională adecvată. Rusia confirmă încă o dată că este un stat terorist, care duce un război nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva mediului. Daunele aduse infrastructurii energetice au cauzat scurgerea de petrol tehnic în Nistru, ceea ce a creat o amenințare ecologică transfrontalieră. Ucraina acționează rapid și coordonat, atât la nivel național, cât și în cooperare cu Moldova, pentru a localiza poluarea și a minimiza consecințele acesteia. În același timp, astfel de acțiuni ale Federației Ruse ar trebui să beneficieze de o evaluare juridică internațională adecvată”, a subliniat viceministra Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina, Irina Ovcearenko.

„Dacă astăzi nu există un răspuns fără compromisuri, mâine teroarea rusă va otrăvi și alte râuri din Europa”

Comisarul pentru Drepturile Omului al Radei Supreme din Ucraina, Dmitro Lubineț, a declarat că râul Nistru este unul transfrontalier și joacă un rol important în asigurarea cu apă potabilă a populației din Ucraina și Moldova.

„Prin atacarea instalațiilor hidroelectrice, inamicul provoacă în mod deliberat o criză umanitară în două țări în același timp. Acesta este un atac asupra dreptului fundamental al  milioanelor de oameni – dreptul la apă. Terorismul nu are o amploare locală – amenință întregul sistem de securitate european”, a subliniat Dmitro Lubineț.

De asemenea, oficialul ucrainean a menționat că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare gravă a Convențiilor de la Geneva, fapt ce necesită o evaluare juridică internațională „imediată”. „Pregătesc deja scrisori relevante către ONU, cerând să se consemneze acest fapt și să se ofere un răspuns internațional clar. Lumea nu are dreptul să tacă. Agresiunea Rusiei împotriva mediului este o provocare la adresa lumii civilizate. Dacă astăzi nu există un răspuns fără compromisuri, mâine teroarea rusă va otrăvi și alte râuri din Europa”, a completat Dmitro Lubineț.

„În primele zile am avut pete de petrol. Erau de 20–30 de metri și erau foarte multe”

ZdG a mers la Soroca, unde la 16 martie a fost sistată livrarea apei pe mai multe străzi, dar și în satul Cureșnița, unde au fost instalate baraje de protecție pe Nistru.

Sergiu, locuitor al orașului Soroca, spune că urmărește îndeaproape evenimentele legate de criza de pe Nistru. „Desigur, e tristă situația aceasta. Războiul ne afectează, vrem noi ori nu vrem. Cu toate că sunt multe păreri pe social media că ar fi vinovați ucrainenii. Eu înțeleg că ucrainenii nu au divulgat cantitatea care s-a deversat. Nu s-a divulgat ce a fost afectat, dar vina o poartă totuși Rusia, ea bombardează, ea distruge. Acum e bine că au sărit toți în ajutor și se lucrează. Am citit că s-au pus baraje și mai la vale pe Nistru. Văd că apa, puțin, puțin se limpezește. Nu e cum primele zile. În primele zile am avut pete de petrol. Erau de 20–30 de metri și erau foarte multe”, a menționat bărbatul. „Noi avem izvoare pe aici prin preajmă. Ne mai ducem, luăm… Nu știm cât de calitativă este apa aceea, dar ne folosim. E greu, desigur, să o urci la etaj. E greu cu canalizarea. Dar ne putem descurca în această situație de criză”, a punctat Sergiu. 

Liubov spune că trăiește la bloc, iar apă va aduce de la izvor. „Desigur că ne îngrijorează situația, dar nu putem să facem noi nimic. Eu încă pot și mă duc la izvor, dar sunt bătrâni care nu pot. Vor fi și probleme cu canalizarea”, a menționat femeia. 

„Am auzit că acum o să închidă apa pe două săptămâni. Sigur că nu-i bine. Mai avem fântâni, mai avem izvoare. Foarte greu o să ne descurcăm. Cu apă cumpărată de la magazin ne vom folosi. Foarte greu, foarte greu va fi. Am auzit că în Ucraina a fost ceva bombardat”, ne-a spus o altă locuitoare a orașului Soroca, Evghenia.  

„Nistrul e parte din noi”

Pe 13 martie, în satul Cureșnița, salvatori din România, specialiști de la „Apele Române” și echipe din Moldova au instalat echipamente pentru a extrage poluanții din Nistru, după ce premierul Alexandru Munteanu a cerut activarea mecanismului de protecție al Uniunii Europene pentru a gestiona situația de pe Nistru.

Oamenii din Cureșnița au precizat că fântânile din ogrăzi sunt salvarea lor. Petru, un pensionar din sat, spune că localitatea „nu este într-o situație de criză, pentru că are izvoare, are fântâni și oamenii nu se alimentează din râul Nistru”.

„Totuși, noi simțim un disconfort când vedem că e poluat, când știm că asta indirect se răsfrânge asupra noastră. Nistrul e parte din noi. Economia a tins spre globalizare, adică nu suntem un spațiu închis, depindem unul de altul și e clar că asupra noastră se răsfrânge”, a spus bărbatul, care și-a amintit că Rusia a încercat și anterior să creeze o criză pe Nistru.

„Aici, încă vreun an în urmă sau mai mult, au fost tentative, dar n-au fost reușite, să distrugă barajul acesta de pe la Ocnița. Ucraina și Rusia se distrug reciproc”, a punctat acesta.

Alexei, un alt locuitor al satului, spune că este îngrijorat pentru că sunt fântâni în apropiere de Nistru în care poate să fie și apă din râu. „Au venit trei mașini militare cu soldați. Prim-ministrul a fost. Toți. Acolo era o mulțime de oameni”, își aduce aminte bărbatul de intervențiile care au avut loc pe malul râului. 

De ce nu se cunosc mai multe detalii despre atac și substanța din Nistru?

Într-o discuție cu ZdG, Alecu Reniță, ecolog și redactor-șef al revistei „Natura”, a declarat că hidrocentrala „Novodnestrovsk” este un obiectiv strategic și protejat, de unde nu pot fi furnizate informații „care să poată să fie folosite de serviciile rusești. Noi nu suntem totuși în condiții de pace”.

„Moldovenii nu au de unde lua această informație decât de la ucraineni. Ucrainenii nu o fac publică. Și intențiile de a aduce, hai să zic eu, investigația care va fi impactul asupra Nistrului, la moment, nu este reală. Dincolo de uleiurile care se află în transformatoare, acolo s-ar putea să fie chestii mult mai grave. Am văzut mai multe opinii că ucrainenii ar fi declanșat această criză, exact după varianta că ucrainenii au înscenat Bucea și altele. Acest lucru e o dezinformare, la fel cum se vehiculează precum că a căzut un camion ucrainean cu combustibil de pe podul de la Otaci. Dar adevărul e că rușii au penetrat sistemul antiaerian al Ucrainei și au bombardat hidrocentrala. Exact ce nu se cunoaște, dar e și normal, acesta este un obiectiv strategic. Ce a fost lovit este, cum să zic, un secret al lor. Acolo este un baraj uriaș, care poate ajunge la trei miliarde de metri cubi de apă. El, dacă se rupe, e de neimaginat ce s-ar întâmpla. Deci, astfel, ucrainenii apără acest loc”, a punctat expertul. 

Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu, a punctat că scurgerea s-a întâmplat pe teritoriul Ucrainei, respectiv, „noi nicidecum nu putem avea acces să mergem acolo și să investigăm”.

„Chiar să facem abstracție de perioada de război, când era perioadă de pace, acea monitorizare anuală sau permanentă care se face pe Nistru oricum era în conlucrare cu autoritățile responsabile de mediu din Ucraina. Alt element este faptul că în Ucraina, în zona unde se consideră că s-a început sursa poluării, mai jos, sunt localități care nu se alimentează direct din Nistru și pentru ei atunci nu a servit ca o problemă majoră, cum este pentru localitățile din R. Moldova și inclusiv Chișinău. Pentru ei va fi o problemă în cazul în care poluarea se apropie în cursul de jos al Nistrului, fiindcă Odesa se alimentează din râul Nistru”, a precizat experta.  

Riscurile aduse de poluarea apei

Președinta Centrului Național de Mediu a menționat că oprirea alimentării cu apă a mai multor localități care se aprovizionează din Nistru are mai multe cauze.

„În primul rând, noi încă nu avem certitudinea despre caracterul poluantului. Din informația pe care noi o cunoaștem, e o substanță de ulei de transformator sau produs petrolier. Adică, e foarte larg și dacă luăm în general, în dependență de categoria de poluant, avem riscuri diverse. Este evident că dacă noi ingerăm această substanță, o să avem intoxicație, care poate să se manifeste diferit, de la diverse disfuncții digestive până la dureri de cap. În cazul în care apa e utilizată pentru baie, duș, spălat, atunci efectul va fi la nivelul de piele, cu diverse dermatite, afecțiuni ale pielii. Dar dacă ne referim la categoria de ulei de transformator care a fost utilizat mai demult, acesta este mai complex și în continuare există monitorizarea acestor substanțe la prezența așa-numitelor PCB-uri, care sunt cancerigeni”, a spus Elena Culighin.

Cum evaluează experții acțiunile întreprinse de autorități?

Ecologul Alecu Reniță a precizat că autoritățile „au făcut mai mult decât se putea, dacă raportăm la mijloacele pe care le are R. Moldova”. 

„Un mare ajutor a fost că au venit echipe specializate din România. Pe Nistru au fost instalate aceste baraje absorbante, exact în locurile unde trebuia să se facă. Mai jos de Rîbnița nu mai pot face aceste baraje absorbante, că este barajul de la Dubăsari și râul se lărgește enorm. Este bine că au implicat și unități militare pentru ajutor. Dacă e vorba numai de pata de ulei, eu cred că ea a fost în mare parte diminuată la Holoșnița, Cureșnița. Dar e evident că, de exemplu, mai sus de Cosăuți, Iorjnița, este priza de apă care duce apa la Bălți. Deci clar că ea trebuie închisă. Nici nu se discută subiectul ăsta. Pentru că ea e prinsă în zona de până la Soroca. Importat este ca oamenii să cunoască că priza de apă este un fel de depozit de apă care este scoasă din râu, tratată și expediată spre beneficiari”, a punctat expertul. 

Elena Culighin a menționat pentru ZdG că instalarea de bariere și utilizarea de sorbent, substanța care a fost împrăștiată la suprafața apei, „sunt metodele standard sau universale care sunt utilizate în asemenea situații”. 

„Nu sunt alte metode. Nu trebuie să spunem că trebuie să fie niște tehnologii mega sofisticate. Astea sunt. Adică nu spunem că facem din ce avem, dar ele sunt cele care funcționează. Evident, acest lucru a avut loc cu suportul de pe partea ucraineană și a României.  De ce a fost nevoie de suportul altor state? Aceste țări au porturi maritime, ceea ce înseamnă că ei au aceste protocoale sau metodologii care sunt utilizate, să spunem așa, mai des decât la noi, în R. Moldova. Noi nu am avut așa situații anual sau mai des și bine că nu le-am avut. Ce ține de sorbentul care a fost utilizat pe Nistru, acesta este un material natural care are capacitatea de a trage, dacă ne imaginăm un burete care-l folosim la bucătărie, el, cumva, funcționează în același mod. Fiind plasat pe suprafață, el absoarbe și absoarbe – și pe suprafață și în interior captează acest poluant. La etapa inițială, dacă nu greșesc, au fost folosite chiar și paie. Paiele sunt, la fel, un material natural care poate fi utilizat în acest scop”, a punctat experta. 

Bălți – în cozi la fântâni

Autoritățile au sistat alimentarea cu apă potabilă din Nistru în municipiul Bălți și în alte localități, au interzis pescuitul pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, au mobilizat Armata Națională și au solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. La 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru o perioadă de 15 zile, acoperind cea mai mare parte a teritoriului național, inclusiv unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. 

Pe lângă suportul adus în cadrul instalării barajelor și filtrelor pe Nistru, România a oferit și ajutor umanitar în situația în care mai mulți bălțeni stăteau în cozi la fântâni pentru a lua apă potabilă.

„În aceste zile dificile pentru Bălți, marcate de situația excepțională privind alimentarea cu apă, orașul nostru nu este singur. După apelul lansat de mine în vederea unui ajutor umanitar, am fost contactat de primarul municipiului Iași, domnul Mihai Chirică. În scurt timp, la Bălți va ajunge un convoi umanitar de cisterne cu apă potabilă pentru a sprijini locuitorii orașului”, a declarat primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov.

La fel, Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a anunțat că pe 17 martie în Bălți au ajuns 25 de mijloace tehnice cu peste 95 de tone de apă. „Instituțiile statului au răspuns solicitărilor administrațiilor publice locale pentru acordarea ajutorului necesar”, a transmis CNMC, care a precizat că în alte localități afectate s-au identificat surse alternative la nivel local și necesarul de apă este acoperit din sonde. 

Pe 19 martie, premierul R. Moldova, Alexandru Munteanu a anunțat despre reluarea alimentării cu apă în Bălți, Soroca, Sîngerei și Florești. Conform oficialului, decizia a fost luată în baza ultimelor analize ale apei, care confirmă că apa este în limite sigure pentru consum.

„Știu că aceste zile au fost dificile. Vă mulțumesc pentru răbdare. Mulțumesc și echipelor din teren care au lucrat fără oprire pentru ca oamenii să aibă apă. Intervențiile de la stația Cosăuți și din localități au dat rezultate. Alimentarea este reluată etapizat, cu control strict la fiecare etapă. Filtrele instalate rămân în funcțiune, iar echipele rămân în teren pentru monitorizare continuă și intervenție rapidă, dacă va fi necesar”, a declarat Munteanu.

Denunț și proces penal după poluarea Nistrului

Pe 16 martie, Asociația „Promo-LEX” a depus la Procuratura Generală un denunț penal privind faptele care au condus la contaminarea masivă a fluviului Nistru cu substanțe poluante de origine petrolieră. Asociația a solicitat începerea urmăririi penale „cu privire la fapte susceptibile de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de poluare a apei și ecocid.

La fel, Promo-LEX a cerut: conservarea urgentă a probelor, inclusiv a rezultatelor de laborator, a datelor de monitoring, a probelor fizice de apă și sediment, a datelor satelitare; dispunerea expertizelor judiciare necesare (de mediu, hidrologice, toxicologice, chimice, sanitare, ecotoxicologice, piscicole); inițierea cooperării judiciare internaționale cu autoritățile competente din Ucraina, evaluarea și cuantificarea prejudiciului ecologic și material. La 16 martie 2026, Secția combaterea infracțiunilor contra mediului din cadrul Procuraturii Generale a anunțat că s-a autosesizat și a dispus înregistrarea procesului penal în vederea investigării faptelor ce au determinat consecințele produse.

Ambasadorul Rusiei, față-n față cu apa poluată din Nistru

Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova l-a convocat în dimineața zilei de marți, 17 martie, pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov. Acesta a fost chemat pentru a-i fi transmisă nota de protest a autorităților moldovenești în legătură cu atacul Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic „Novodnestrovsk” din Ucraina produs la 7 martie.