VIDEO/ Când își vor face loc în manualele școlare protestele din 7 aprilie 2009? Profesori de istorie estimează că am putea vorbi obiectiv despre „Revoluția Twitter” abia peste 50 de ani  – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Când își vor face loc în manualele școlare protestele din 7 aprilie 2009? Profesori de istorie estimează că am putea vorbi obiectiv despre „Revoluția Twitter” abia peste 50 de ani 

    VIDEO/ Când își vor face loc în manualele școlare protestele din 7 aprilie 2009? Profesori de istorie estimează că am putea vorbi obiectiv despre „Revoluția Twitter” abia peste 50 de ani 
    07 aprilie 2022 | 12:08

    Pe 7 aprilie 2009, profesoara de istorie Valentina Olaru era la liceu și își amintește că elevi din clasa a XII-a au venit să ceară un drapel, ca să meargă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Când a întrebat pentru ce, au răspuns că au ei nevoie. 

    Câteva zile mai târziu, la liceu s-au prezentat persoane care solicitau liste ale participanților la acele evenimente. „Sigur că noi încercam să spunem că nu știm pe nimeni, chiar dacă recunoșteam în poze propriii copii”, spune ea. 

    Astăzi, 13 ani mai târziu, manualele de istorie fie nu le spun deloc elevilor despre ce s-a întâmplat, fie rezumă totul la câteva fraze, într-un context mai larg despre istoria contemporană a R. Moldova. Respectiv, rămâne la discreția profesorilor de istorie ce anume află elevii despre revolta din 7 aprilie 2009, numită și „Revoluția Twitter”.

    Profesorii de istorie spun despre „Revoluția Twitter” că nu apare în manuale din mai multe motive, printre care subliniază faptul că definirea obiectivă a acestor evenimente s-ar putea da abia în 50 de ani, după desecretizarea de documente. 

    Publicitate

    Între timp, ei utilizează reportajele și anchetele din presa vremii, pentru a discuta și dezbate cu elevii acele zile de aprilie. De asemenea, anual, la 7 aprilie, ei invită la ore surse vii – foști elevi care au ieșit atunci cu drapelele din școlile lor în piață, pentru a povesti elevilor de acum despre manifestațiile de atunci. 

    „Nu avem nicio cercetare istorică fundamentală despre aceste evenimente”

    Valentina Olaru, azi directoarea liceului „L. Blaga” din Chișinău, era în 2009 o profesoară care muncea, prin cumul, în două locuri, așa că nu reușea să urmărească pe parcursul zilei ce se petrece în oraș. Le-a dat drapelul elevilor și aceia au mers spre zona centrală a orașului. 

    Era în drum spre al doilea post de muncă, când a înțeles ce se întâmplă. „Acela a fost un moment și stresant, și emoțional”, spune Olaru. 

    Nimic, însă, nu părea să prevestească ceea ce a urmat: arestări ilegale, bătăi, tortură, distrugeri, persecuții. La puțin timp după 7 aprilie, liceul a început să fie vizitat de persoane care arătau fotografii și solicitau învățătorilor să identifice oamenii din ele. 

    Mi-aduc aminte cum colegii de la alte licee sunau să întrebe: La voi au venit? Ce au întrebat? Ce ați făcut? Noi am încercat să ne protejăm copiii, pentru că știam că nu au făcut nimic peste limite. Ei s-au dus, pentru că au văzut cum se duc și alții și li s-a părut interesant”, povestește Valentina Olaru. 

    La 13 ani distanță, ca profesoară de istorie, consideră că nu poate să dea o interpretare obiectivă a ceea ce s-a petrecut acolo, din motiv că are încredere doar în „adevărul documentar”. 

    Publicitate

    Cu alte cuvinte, peste 50 ani, când vor fi deschise toate arhivele SIS în care s-au documentat lucrurile de până la 7 aprilie și după această dată, eu aș putea spune că o să am o interpretare istorică. Acum, am o interpretare emoțională a ceea ce am trăit, a ceea ce am văzut”, punctează Olaru. 

    Cât privește menționarea subiectului respectiv în manualele de istorie, în pofida faptului că există tema care se numește „R. Moldova la etapa actuală” și profesorii ar putea să discute despre acest eveniment în contextul evoluției pe calea democrației a R. Moldova, conversația rămâne una complicată, pentru că „avem mai multe semne de întrebare decât răspunsuri”. 

    Tinerii nu învață nimic despre asta, pentru că nici în cl. a IX-a, când studiază epoca contemporană și nici în cl. a XII-a, când tot se ajunge la epoca contemporană, nu avem nimic nici în curriculă, nici în manual.

    Ceea am putea noi aduce ca evidență ar fi numai reportajele de la acea vreme. Nu avem nicio cercetare istorică fundamentală făcută vizavi de aceste evenimente”, explică profesoara. 

    Valentina Olaru păstrează până azi, în una din cutiile cu lucruri prețioase, acel tricolor pe care l-a împrumut liceenilor la 7 aprilie. 

    „Există teme generale, care presupun și analiza evenimentelor din aprilie 2009”

    În dimineața zilei 6 aprilie 2009, directorul adjunct de la liceul „Gaudeamus”, Pavel Cerbușca ieșea de la piscină, când a văzut mai mulți tineri adunați la monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău: „Acei tineri voiau să aprindă o lumânare acolo. Erau dezamăgiți de alegeri și considerau că democrația a murit”. 

    Pe 7 aprilie, mai mulți tineri de la liceul respectiv, după ce au terminat orele, s-au alăturat celor din ziua precedentă în PMAN. 

    Pe 10-11 aprilie, la instituția educativă au început să vină persoane care încercau să facă rost, de la profesori, de listele cu elevii care s-au dus în Piață. 

    Au fost arestate peste 20 de persoane din liceul „Gaudeamus”, iar părinții nu știau unde se află, fiindcă o parte din ei, abia peste o săptămână, au fost identificați în comisariatele de poliție din Cahul sau alte orașe ale R. Moldova – cât mai departe de Chișinău. Alții au fost arestați pe drum spre liceu sau când plecau spre casă”, menționează Cerbușca. 

    Directorul de acum al Liceului Teoretic Republican „Aristotel”, de asemenea, spune că subiectul 7 aprilie 2009 poate fi abordat la ore la discreția profesorului. 

    Curricula școlară care a fost aprobată în 2019 la Istoria Românilor și Istoria universală prevede câteva subiecte legate de istoria contemporană, în clasele a IX-a și a XII-a.

    Există teme generale, iar în cadrul acestora sunt și subiecte care presupun analiza unor materiale legate de 7 aprilie.

    În acest context, curricula s-a schimbat substanțial față de cea din 2010, aici nu se pune accent pe conținuturi, ci pe formarea de atitudini și valori. De aceea, profesorul este liber să selecteze anumite subiecte și sigur că majoritatea profesorilor au în vedere această analiză anume ca să trateze și subiecte legate de 7 aprilie”, indică profesorul. 

    El mai spune că majoritatea colegilor săi culeg informații despre proteste din sursele media sau de la sursele vii: oameni care, în acea perioadă, au participat la evenimentele din PMAN. 

    Instituția pe care o conduce acum Pavel Cerbușca a fost deschisă în luna mai 2009, după ce 2008 fusese declarat de către Voronin Anul Tineretului. În mod ironic, după acei ani, numeroși tineri au părăsit definitiv R. Moldova. 

    Ce știu liceenii de azi despre 7 aprilie 2009? 

    Alexandra Brunchi, cl. XI-a, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”: „Știu că, la această dată, au fost mai mult altercații în zona Parlamentului și că Parlamentul a fost deteriorat. Au fost proteste, din cauză că comuniștii au câștigat din nou alegerile, iar cetățenii și-au dorit o conducere nouă. Foarte mulți tineri s-au adunat pentru a protesta împotriva acestui fapt. Eu nici în clasa a IX-a, nici până acum, nu am văzut vreo informație legată de acest eveniment. Tot ce știu eu despre asta este din știri, din presă, ce am mai auzit la părinți, la rude. 

    Consider că e important ca în manuale să apară această dată care a venit cu consecințe grave. În zilele noastre, e ilogic ca așa ceva să se întâmple din nou. Noi ar trebui să învățăm despre asta, ca să nu se mai întâmple cu aceleași consecințe”.  

    David Pasenco, cl. XII-a, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”: „7 aprilie 2009 e un eveniment destul de controversat. Nu prezentată chiar obiectiv situația în curricula școlară, doar superficial. 

    Publicitate

    Dar, personal, consider că această dată a fost una sângeroasă, în care s-au produs nelegiuiri, care au avut un impact major asupra societății noastre. În clasa a XII-a se atinge acest subiect, însă numai tangențial, pentru că este o istorie recentă, iar subiectul e problematic, deci persistă o opinie subiectivă în raport cu acesta. Așa cum 7 aprilie 2009 a fost numită revoluția Twitter, eu și colegii ne informăm de pe internet despre aceasta: urmărim aceleași Tweet-uri, aceleași evenimente filmate de participanți, presă”

    „Majoritatea manualelor sunt  învechite și depășite”

    Profesoara de istorie și directoarea Liceului Teoretic „V. Alecsandri”, Daniela Vacarciuc, spune că 7 aprilie 2009 a fost, deopotrivă, „un eveniment frumos și mizerabil”, pentru că „am avut triumf al conștiinței tinerilor care și-au dorit un alt viitor”, dar pe de altă parte, „au fost acolo provocatori, profitori, cei care poate urmăreau lucruri extrem de urâte pentru R. Moldova”.

    După ce au mers la protest, liceenii de aici tot au fost căutați, iar cea mai mare parte a băieților dintr-a XII-a nu au venit o perioadă la școală, din teama de a nu fi arestați pe drum spre clasă. „Foarte mulți au fost bătuți, nu dintre ai mei, dar știam ce se face în comisariate. Ai noștri au stat acasă, din casă ei nu puteau fi luați de polițiști. Erau 11 băieți în acea clasă și nici unul nu a suferit fizic”, afirmă Vacarciuc. 

    În opinia sa, pentru a putea vorbi despre aspectul real al acelor evenimente, este nevoie de încă 50 de ani, sau și mai mult. Între timp, însă „nu avem un manual care ar prezenta evenimentele anului 2009”. 

    „Majoritatea manualelor sunt deja învechite, depășite, de aceea prezentăm elevilor acele evenimente mai mult prin ceea ce s-a publicat în presă sau relatări ale istoricilor”, menționează Daniela Vacarciuc. 

    Totuși, în această joi, întreaga activitate la lecțiile de istorie din liceul „V. Alecsandri” este dedicată zilei de 7 aprilie 2009. Mulți ani, directoarea acestei instituții își invită foștii elevi să povestească prin ce au trecut. 

    Noi am trăit împreună acele emoții de frică și știu foarte bine că copiii înțelegeau că ei ar putea să sufere, din cauza mofturilor celor de după cortină. Dar pe 7 aprilie eu nu i-aș fi putut opri, din simplu motiv că ei nici măcar nu și-au cerut voie, s-au dus după ce au terminat orele. Au mers organizat, pe jos, după ce și-au luat mai întâi tricolorul”, își aduce aminte profesoara. 

    Daniela Vacarciuc crede că 7 aprilie 2009 ar trebui să devină un indicator al poziției civice. Își dorește ca aceasta din urmă să se manifeste în rândul tinerilor prin nepermiterea de falsificare a alegerilor nici pentru un președinte, nici pentru un director de școală, nici pentru un șef de clasă. 

    7 aprilie 2009, ca studiu de caz despre teama de a pierde puterea

    Profesoara disciplinei Istoria Românilor şi Universală, Tatiana Magaleaș, își amintește despre 7 aprilie 2009 ca de o zi obișnuită la muncă, care s-a transformat într-o zi când elevii din clasele mai mari au început să plece spre zona centrală a Chișinăului. La liceul din sectorul Buiucani, unde activa pe atunci, au apărut persoane care solicitau profesorilor să nu dea voie elevilor să se ducă spre PMAN, „însă ei au venit după ce orele se terminaseră, era în jur de 16”. 

    Magaleaș spune că ziua de 7 aprilie e un subiect despre care „nu prea se învață la școală”. Iar dacă și se pune accent sau se discută despre acesta, ține doar de dorința, de entuziasmul și de cunoștințele profesorului.

    Nu că profesorii nu ar vrea, cu atât mai mult în manual să apară. Sunt o serie de explicații pentru asta. Prima e că ceea ce s-a petrecut atunci nu are, până azi, o definiție clară, oficială, iar asta ar trebuie să se schimbe”, punctează profesoara. 

    Ea adaugă faptul că tinerii se interesează despre ce s-a petrecut atunci, își pun întrebări, le adresează și altora, însă „numai dacă le trezești interesul față de asta”. 

    Discutăm despre asta la 7 aprilie, la ore sau se poate lua ca studiu de caz pentru anumite teme – când vrei să compari ceva sau să le demonstrezi ceva elevilor. 

    De exemplu, când vrei să arăți elemente clasice ale unei guvernări care înțelege că-și pierde puterea: cum distragi atenția populației spre alte probleme, cu scopul de a te menține la guvernare. Zici că așa a fost în perioada sovietică, dar avem un caz și la noi: 7 aprilie.

    Mai aproape de zilele noastre, poți să folosești asta și pentru a arăta ce se întâmplă în Ucraina cu Rusia: se camuflează pierderea puterii”, afirmă Magaleaș, acum profesoară la un liceu privat din Chișinău. 

    Lecția lui 7 aprilie pentru R. Moldova

    Doctorul în istorie, Lucia Argint menționează, la rândul său, că nu toate școlile din R. Moldova sunt asigurate cu manuale din 2013 încoace, multe educând elevii cu manuale din 2006.

    „În 2013, a apărut un nou manual, care are niște subiecte de laborator, un studiu de caz, și atunci, dacă profesorului îi rămâne din timp sau dacă își programează să atragă atenția elevilor la acest subiect legat de 7 aprilie, într-o temă mai generală, atunci e bine. Dar din păcate, eu nu sunt sigură că se face asta. Depinde mult de profesionalismul profesorului, dorința, viziunea lui”, subliniază Argint.

    În opinia sa, dincolo de manuale, 7 aprilie a lăsat în urma sa o lecție complexă. „Ne-a demonstrat că, de fapt, valorile democratice sunt foarte fragile. 

    Ne-a învățat că există pârghii și alte forme de organizare a unor mișcări. Și că tineretul nostru poate fi trezit.

    Totodată, ne-a învățat cum organizarea unei mișcări scăpată de sub control poate să discrediteze absolut ideea mișcării. 

    Și că metodele represive care existau în perioada sovietică încă sunt vii și doar le trebuie niște condiții și mediu ca ele să răbufnească la suprafață. Că în numele unor interese personale oamenii pot să jertfească liber viața altor oameni”.

    Joi, 7 aprilie 2022, se împlinesc 13 ani de la protestele care au urmat scrutinului parlamentar din 5 aprilie 2009. Rezultatele alegerilor parlamentare, care arătau victoria Partidului Comuniștilor din R. Moldova și, respectiv, obținerea a 60 de mandate în viitorul Legislativ, a determinat mii de tineri să iasă în PMAN, în semn de protest împotriva regimului comunist. 

    Protestul, inițial pașnic, s-a transformat ulterior într-o manifestație violentă cu dezordini în masă, iar sute de tineri au ajuns să fie maltratați în comisariate. 

    Deși au trecut 13 ani de la acele evenimente, nu se cunoaște adevărul despre cei vinovați de organizarea și provocarea violențelor, iar cei care, în 2009, ocupau funcții înalte în stat au rămas nepedepsiți, unii aflându-se la guvernare și până în prezent.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Asociația Promo-LEX: Zece din cele 15 proiecte examinate în ședința Parlamentului din 1 iulie au fost incluse în ordinea de zi la începutul ședinței. Transparența decizională a fost afectată în cazul a opt proiecte votate

    Zece din cele 15 proiecte examinate în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 1 iulie au fost incluse în ordinea de zi la începutul ședinței, comparativ, cu doar cinci stabilite anterior de Biroul permanen…
    Asociația Promo-LEX: Zece din cele 15 proiecte examinate în ședința Parlamentului din 1 iulie au fost incluse în ordinea de zi la începutul ședinței. Transparența decizională a fost afectată în cazul a opt proiecte votate

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler