Un procuror, medic la nevoie? A promovat evaluarea integrității, dar riscă să fie sancționat disciplinar. Comisia Vetting: „Niciuna dintre informațiile furnizate nu a inclus un posibil caz de tortură”
Procurorul Vasile Buzu, care a promovat evaluarea integrității în 2024, dar nu a fost susținut de proprii colegi pentru funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, riscă să fie sancționat disciplinar. Acesta și-ar fi arogat și calitatea de medic specialist, conform concluziilor Inspecției Procurorilor, care a fost sesizată de un membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
Transferat temporar de la Procuratura Bălți la Procuratura Ialoveni în 2023, Buzu este cel vizat în raportul Avocatului Poporului privind alegațiile de tortură în scopul prelevării forțate a probelor biologice într-o cauză penală, în document făcându-se referire la el cu abrevierea „V.B.”.
Cazul a avut loc în februarie 2024, în timp ce Buzu era în perioada de evaluare a integrității. Decizia privind promovarea evaluării a fost luată în vara anului 2024 de către Comisia Vetting, cu circa o lună înainte ca Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) să hotărască clasarea cauzei inițiate pe pretinse fapte de tortură – „deoarece din actele de constatare a fost identificată o bănuială rezonabilă de contractare a leziunilor corporale în custodia statului”. Bărbatul s-a întors în penitenciar cu piciorul fracturat și cu alte leziuni, după ce a fost escortat pentru a-i fi prelevate probe biologice.
Bărbatul în vârstă de 32 de ani, „I.I.”, a fost trimis pe banca acuzaților, în septembrie 2024, alături de alți patru bărbați, pentru mai multe furturi comise la Ialoveni și în alte raioane ale țării, cauzând un prejudiciu material părților vătămate de peste 2 700 000 de lei, conform Procuraturii Generale (PG).
După publicarea articolului „Un bărbat arestat ar fi fost agresat fizic de către un procuror și patru ofițeri Fulger. Cazul poate duce la următoarea condamnare pentru tortură a R. Moldova la CtEDO, atenționează Avocatul Poporului”, PG a expediat pe adresa ZdG o scrisoare în care a venit cu mai multe acuzații față de Avocatul Poporului. Totuși, Procuratura nu a menționat că CSP s-a autosesizat și a inițiat o anchetă disciplinară.
Inspecția procurorilor: „O atitudine neglijentă și lipsă de profesionalism din partea procurorului Vasile Buzu”
ZdG a aflat că membrul CSP Andrei Cebotari a depus o sesizare la Inspecția procurorilor „cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară comisă de procuror”.
Astfel, după aproape o lună, inspectorul Constantin Miron a informat membrul Consiliului că, în rezultatul examinării sesizării, „au fost identificate temeiuri pentru angajarea răspunderii disciplinare a procurorului Vasile Buzu, fiind luată decizia trimiterii în Colegiul de disciplină și etică a deciziei, împreună cu raportul
întocmit în baza verificării şi dosarul cauzei disciplinare, pentru examinare”.
„Prin decizia Inspecției procurorilor s-a stabilit că procurorul Vasile Buzu, la efectuarea acțiunii procesuale în calitate de procuror, în lipsa avocatului, și-a arogat și calitate de medic specialist, în speță expert medicină-legală, în sarcina căruia era pusă colectarea mostrelor biologice.
Mai mult, judecătorul de instrucție a autorizat colectarea silită a mostrelor de sânge și salivă de la învinuit, dar procurorul Vasile Buzu, personal, a încercat să colecteze silit de la învinuit alte mostre decât cele pentru care a obținut autorizarea.
Astfel, din decizia Inspecției se denotă o atitudine neglijentă și lipsă de profesionalism din partea procurorului Vasile Buzu, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin ce a încălcat normele imperative ale Codului de procedură penală și a actelor instituționale. În secundar, prin încălcarea evidentă a legii, a fost afectat prestigiul instituției Procuraturii”, se arată într-un răspuns expediat ZdG de către Andrei Cebotari, la o solicitare de informații adresată CSP.
Potrivit procedurii, Colegiul de disciplină și etică din subordinea CSP urmează să decidă oportunitatea aplicării unei sancțiuni disciplinare. Legea prevede că Colegiul urmează să adopte decizia cu privire la cauza disciplinară „de regulă în cel mult 2 luni de la primirea materialelor de la Inspecția procurorilor”. Cu toate acestea, Colegiul ar putea examina subiectul cu întârziere, a precizat Cebotari, având în vedere că organul de autoadministrare al procurorilor a fost constituit abia recent.
Întrebat de către ZdG dacă Buzu riscă să primească un avertisment sau altă sancțiune mai dură, membrul CSP a spus doar că „în cazul în care va fi aplicată, în viziunea mea, o sancțiune mult prea blândă, voi avea pârghii legale de a contesta decizia la CSP”.
Avocatul Poporului: „A încercat personal să colecteze mostre biologice de la o persoană”
Atunci când a fost solicitat de către ZdG pentru a comenta acuzațiile PG privind „încercările voalate de imixtiune”, Avocatul Poporului Ceslav Panico a menționat „exercitarea de către un procuror a unor atribuții care nu îi revin prin lege”, detaliu care nu fusese inclus în raportul făcut public la 23 ianuarie.
„Într-un caz specific analizat, procurorul, ținând în mână o eprubetă sterilă de unică folosință, a încercat personal să colecteze mostre biologice de la o persoană. Astfel, acesta și-a arogat atribuții care aparțin exclusiv unui specialist în medicină legală, încălcând Legea cu privire la Procuratură și acționând în mod necorespunzător în exercitarea obligațiilor sale de serviciu”, se arată în comentariul oferit ZdG ulterior publicării raportului.
Comisia Vetting: „Niciuna dintre informațiile furnizate nu a inclus informații privind un posibil caz de tortură din februarie 2024”
Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat, la 19 iulie 20024, că a finalizat evaluarea procurorului Vasile Buzu, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor din cadrul CSP. „Comisia a decis în unanimitate că Vasile Buzu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară prevăzute de Legea nr. 26/2022, promovând astfel evaluarea”, se arată în comunicatul de presă publicat. Decizia a fost transmisă candidatului și CSP, dar nu a fost făcută publică, ceea ce înseamnă că Buzu nu și-a dat acordul.
ZdG a întrebat Comisia Vetting ce a cunoscut, în cadrul evaluării lui Vasile Buzu, despre posibilul caz de tortură, din luna februarie 2024, în care a fost implicat candidatul. Potrivit răspunsului expediat redacției, Comisia „nu a avut nicio informație referitoare la un astfel de caz în timpul evaluării candidatului”, asta deși, în perioada martie – prima jumătate a lunii aprilie 2024, Comisia a solicitat și a primit informații de la Procuratura Generală și Consiliul Superior al Procurorilor cu privire la un grup de candidați, inclusiv Vasile Buzu.
„Comisia a solicitat și a primit informații de la Procuratura General și de la Consiliul Superior al Procurorilor cu privire la activitatea procurorului Vasile Buzu, dar niciuna dintre informațiile furnizate nu a inclus informații privind un posibil caz de tortură din februarie 2024. De asemenea, Comisia nu a primit nicio informație cu referire la subiectul dat nici de la Oficiul Avocatul Poporului”, a transmis Comisia Vetting.
Buzu a fost notificat cu privire la inițierea procedurii de evaluare la 22 decembrie 2023.
În cadrul Adunării Generale a Procurorilor, procurorul de la Ialoveni a acumulat unul dintre cele mai mici numere de voturi acordate de acuzatorii de stat candidaților la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor – 80 de voturi. În comparație, cei doi procurori care a fost aleși în funcție, Corneliu Lavciuc și Mariana Gornea, au fost susținuți de peste 260 dintre colegi și peste 230.
Ulterior, Buzu a depus la CSP cerere de retragere a candidaturii de la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, care a fost admisă pe 25 februarie.
ZdG l-a apelat pe acuzatorul de stat în mai multe zile, dar nu a reușit să discute cu acesta în privința concluziilor Inspecției procurorilor.
Ombudsmanul: „Procurorul ar fi încurajat acțiunile abuzive ale angajaților BPDS Fulger”
Avocatul Poporului a avertizat că cazul bărbatului aflat în arest preventiv într-un dosar în care era învinuit de furt, care ar fi fost agresat fizic de către un procuror din cadrul Procuraturii Ialoveni și de către patru angajați ai Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială (BPDS) „Fulger”, ar putea aduce R. Moldova încă o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).
„Procurorul de caz a agresat fizic pe I.I cu scopul ca acesta să-i îndeplinească solicitările ilegale. Prin această acțiune ce conține elementele unui act de tortură în formă clasică, procurorul ar fi încurajat
acțiunile abuzive ale angajaților BPDS Fulger să recurcă la exces de forță cauzându-i lui I.I fractură de picior și alte dureri puternice pe corp. În opinia noastră aceste indicii sunt suficiente pentru alegațiile de tortură.Comportamentul necooperant şi de protest al lui I.I a fost generat anume din neprofesionalismul angajaților poliției, procurorului și angajaților CML.
Prin neinițierea cauzei penale pentru infracțiunea de „tortură”, autoritățile tolerează și tăinuiesc această crimă gravă și creează un act al injustiției față de toate persoanele ce pot/sunt sau au fost victime ale formelor de abuz și tortură”, se arată în constatările Avocatului Poporului, incluse în Raport.
Potrivit Ombudsmanului, ar fi existat o tentativă de „tăinuire vădită și mușamalizare” din partea oamenilor legii a cazului bărbatului căruia i-au fost prelevate forțat probe biologice ce conține elementele faptei de tortură – „maltratarea în exces în scop de prelevare forțată a probelor biologice și de pedeapsă asupra persoanei ce s-a opus unui proces abuziv de prelevare, inclusiv în lipsa unor garanții, cu cauzarea de suferințe puternice”.
În apărarea sa, Procuratura susține că, la data de 7 februarie 2024, procurorul-şef interimar al Procuraturii raionului Ialoveni, Ion Neguriță, a expediat procurorului general raportul procurorului delegat în Procuratura raionului Ialoveni, Vasile Buzu, pe faptul aplicării, cu o zi înainte, la 6 februarie, în privința lui I.I. a forței fizice de către angajații BPDS Fulger, care au asigurat escortarea și imobilizarea acestuia în vederea executării unui mandat judecătoresc de prelevare forțată a probelor biologice.
Ulterior, la data de 8 februarie, în Procuratura Generală a fost înregistrată plângerea avocatului V.C. în interesele lui I.I., potrivit căreia, din motiv că a refuzat să fie prelevate probe biologice, clientul său a fost maltratat de către mascați la indicația procurorului.
La trei zile de la încercarea de prelevare a probelor, ambele sesizări au fost expediate pentru examinare Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), care, la 13 februarie 2024, în scopul respectării obligației pozitive a statului de examinare a pretinselor cazuri de rele tratamente, a „pornit neîntârziat un proces penal”, a declarat PG. Ulterior, deoarece din actele de constatare a fost identificată o „bănuială rezonabilă” de contractare a leziunilor corporale în custodia statului, dar şi pentru „a face uz de toate instrumentele procesuale pentru a oferi o explicație plauzibilă cu privire la evenimentele produse”, la data de 28 februarie 2024, in rem, PCCOCS a dispus pornirea urmăririi penale pe pretinse fapte de tortură.
PCCOCS: „Procurorii au audiat martori și au examinat imaginile video de la fața locului”
Conform unui răspuns expediat anterior ZdG de către PCCOCS, dosarul penal privind tortura a fost clasat după ce procurorii au audiat martori și au examinat imaginile video de la fața locului.
Potrivit Avocatului Poporului, în noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău a admis plângerea depusă de avocatul bărbatului și a declarat nulă ordonanța emisă de procurorul PCCOCS referitoare la clasarea cauzei. În prezent, dosarul se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, ceea ce, conform Avocatului Poporului „ar demonstra că există suspiciuni rezonabile privind corectitudinea soluției inițiale menționate în Raport”. Procurorul de caz a contestat decizia judecătorului de instrucție privind declararea nulității ordonanței de clasare invocând faptul că încheierea este una „neargumentată și, deci, neîntemeiată legal”. Curtea de Apel Centru urmează să se pronunțe în luna mai.
Procurorii au stabilit faptul că bărbatului îi fusese prelungit arestul preventiv prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, pentru alte 30 de zile, într-un dosar trimis în judecată între timp.
Atunci, conform PCCOCS, în cadrul acelui dosar penal, judecătorul de instrucție a dispus prelevarea silită a probelor biologice ale persoanei, în scopul analizei prin comparație a particulelor biologice ridicate de la locurile comiterii infracțiunii. Totodată, probele biologice au fost prelevate și de la ceilalți membri ai grupului infracțional ulterior trimiși și ei pe banca acuzaților.
„Este de menționat faptul că învinuitul refuza să-i fie prelevate aceste probe din noiembrie 2023 până în februarie 2024, în timp ce era plasat în arest preventiv, beneficiind și de explicații cu rol de convingere atât din partea personalului medical (inclusiv a șefului instituției medicale), cât și a procurorului de caz. În această perioadă, prelevarea mostrelor biologice întâi a fost dispusă prin ordonanța ofițerului de urmărire penală – prelevare refuzată de învinuit. În a doua fază, judecătorul de instrucție a autorizat prelevarea silită a mostrelor, care nici atunci nu au putut fi prelevate în termenul indicat în încheierea judecătorească de 30 de zile, așa cum învinuitul refuza să părăsească în acest scop Penitenciarul nr. 13. Ulterior, în a treia fază, judecătorul de instrucție a dispus repetat prelevarea silită a probelor biologice.
Așadar, la investigarea acelei pretinse torturi, procurorii PCCOCS au audiat martori și au examinat imaginile video de la fața locului. Prin urmare, oamenii legii au constatat că învinuitul a fost imobilizat pe scaun, pentru prelevarea acelor probe, fără ca să-i fie aplicate lovituri din partea forțelor de ordine sau altor persoane. Totuși, acesta refuza să se supună – atât prin limbaj necenzurat și amenințări față de reprezentanții statului prezenți, cât și fizic manifesta mișcări violente, repetate, opuse eforturilor necesare de imobilizare – inclusiv, în timpul eforturilor de imobilizare, involuntar se lovea de obiectele aflate în încăperea medicală.
Suplimentar, după examinarea imaginilor video și interogarea martorilor, procurorii au dispus efectuarea unei expertize judiciare, privind vătămările corporale suferite de persoană. Expertiza judiciară, însă, nu a stabilit fractura piciorului, așa cum pretinde persoana, sau că vătămările ar fi fost cauzate de lovituri. Așadar, raportul a stabilit vătămări la genunchi, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte prin mecanismul de rotire excesivă a gambei spre exterior. Mai mult decât atât, expertiza a indicat expres că acele vătămări nu au legătură cu trauma descrisă de persoană.
Așadar, potrivit procurorilor, leziunile corporale s-au produs ca rezultat al imobilizării victimei din cauza nesupunerii cerințelor organului de urmărire penală, nu în alte circumstanțe sau ca urmare a aplicării forței în alte scopuri; iar imaginile video nu au demonstrat că persoana ar fi fost lovită”, se arată în comentariul PCCOCS.
Procuratura Generală a acuzat „încercări voalate de imixtiune” din partea Avocatului Poporului în activitatea Procuraturii, dar și de „presiune în vederea adoptării unor decizii populiste, convenabile pentru sporirea imaginii proprii, în detrimentul adevărului probat”. Acuzațiile se găsesc într-o scrisoare expediată de către Procuratură în adresa ZdG, după publicarea articolului „Un bărbat arestat ar fi fost agresat fizic de către un procuror și patru ofițeri Fulger. Cazul poate duce la următoarea condamnare pentru tortură a R. Moldova la CtEDO, atenționează Avocatul Poporului”.
