Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Ucigași de la distanță. Cine…

Ucigași de la distanță. Cine și cum îndreaptă rachetele ghidate către obiecte civile ucrainene

În dimineața zilei de 10 octombrie, trupele lui Putin au lansat o nouă serie de atacuri cu rachete asupra zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile din Ucraina. Cel puțin 20 de civili au fost uciși și 108 răniți. A doua zi, au fost efectuate încă 30 de atacuri cu rachete asupra orașelor ucrainene. Rachetele au lăsat cratere uriașe pe terenurile de joacă și au distrus instalații electrice, lăsând spitalele și clădirile rezidențiale fără electricitate. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a numit loviturile cu rachete „crime de război”. Atacul cu rachete de înaltă precizie asupra obiectele rezidențiale au loc în mod regulat: de exemplu, atacul cu un Kalibru în Vinnîțea pe 14 iulie a luat viața a 27 de civili, iar pe 26 iunie mai multe rachete ghidate au lovit o zonă rezidențială din Kiev. Până acum nu se știa cine exact ghidează aceste rachete către obiecte civile.

Însă, o anchetă comună a The Insider, Bellingcat și Der Spiegel a reușit să identifice o unitate secretă din cadrul Centrului principal de calcul al Forțelor Armate Ruse care determină sarcinile de zbor pentru rachetele de înaltă precizie, identificând 30 de ingineri militari, dintre care majoritatea sunt tineri (bărbați și femei) cu experiență în domeniul tehnologiei informaționale și chiar în dezvoltarea jocurilor computerizate. Analiza apelurilor telefonice, raportate la bombardamente, confirmă implicarea lor în uciderea civililor din Ucraina.

Dovezile video și fotografii cu fragmente ale rachetelor arată că multe dintre ele, dacă nu toate, lansate pe 10 și 11 octombrie, au fost rachete Kalibr, lansate de pe mare (3M-14), rachete de croazieră terestre R-500 (9M728) pentru complexele Iskander și sol-aer X-101. Acestea sunt poziționate de Kremlin ca arme „de înaltă precizie” care lovesc doar ținte de importanță militară. Cu toate acestea, de la începutul invaziei rusești, rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune au distrus repetat infrastructura civilă și au dus la moartea și rănirea a sute de civili. Fie că aceste rachete au deviat de pe traiectoria programată, fie că direcționarea a fost efectuată pe baza unor informații nesigure, fie că, în cele din urmă, omorârea civililor a fost adevăratul scop al Kremlinului. Oricum, persoanele responsabile de ghidarea și lansarea acestor rachete sunt criminali de război care sunt conștienți de consecințele acțiunilor lor. Jurnaliștii au reușit să le stabilească numele și funcțiile.

Țintașii din Centrul principal de calcul

Nu se cunoaște din surse deschise ce structură a Forțelor Armate rusești este angajată în determinarea țintelor și traiectoriilor de zbor pentru rachetele ghidate. Pentru a găsi răspunsul la această întrebare, jurnaliștii au analizat datele a mii de absolvenți ai instituțiilor de învățământ militar din Rusia specializate în studierea rachetelor și desemnarea țintei, în special, Academia Militară a Forțelor Strategice de Rachete din Moscova și Institutul de Inginerie Navală din Sankt Petersburg.

Unii dintre ei, după absolvire, au intrat în serviciul Centrului principal de calcul (CPC) al Forțelor Armate – acesta pare a fi anume locul în care pot fi calculate traiectoriile rachetelor ghidate, deși nu există prea multe informații despre CPC în surse deschise. Trebuie remarcat faptul că toți acești tunari care au intrat în serviciul CPC sunt înregistrați ca locuind și lucrând pe str. Znamenka, 19 la Moscova, adică la adresa oficială a Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei.

Oficial, funcțiile CPC sunt descrise în publicațiile militare drept „furnizarea de servicii IT” și „automatizarea” Forțelor Armate. În ciuda istoriei sale lungi (fondată în 1963), această instituție este rar menționată în mass-media rusă. Majoritatea angajaților CPC au absolvit fie Academia Forțelor Strategice de Rachete (în special filiala din Serpukhov), fie Institutul de Inginerie Navală. Unii dintre ei au slujit, anterior, ca ofițeri militari sau ingineri de nave în Marină. Alții au avut experiență de muncă civilă ca specialiști IT corporativi sau chiar designeri de jocuri.

Considerând este posibilă legătura dintre CPC și rachetele ghidate, jurnaliștii au decis să testeze această ipoteză, studiind metadatele conversațiilor telefonice ale șefului Centrului, generalului-maior Robert Baranov. O analiză a apelurilor sale din 24 februarie până la sfârșitul lunii aprilie 2022 a arătat că, de fiecare dată, înainte de lansările de rachete de croazieră (care sunt cunoscute din surse deschise), el a fost sunat de la un număr special, care aparține colonelului Igor Bagnyuk, înregistrat la aceeași adresă ca și alți ofițeri cunoscuți ai CPC, pe str. Znamenka, 19. Studiind metadatele apelurilor lui Bagnyuk, jurnaliștii au stabilit o comunicare intensă cu peste 20 de ingineri militari și specialiști IT de la CPC. Pe baza unor grupuri de apeluri repetate, The Insider a reconstituit o echipă de 33 de ingineri militari, subordonați colonelului Bagnyuk.

În plus, după analizarea acestor date, jurnaliștii au reușit să facă legătură între mai multe atacuri de rachete de croazieră cu unitățile specifice ale CPC și au găsit o corelație între tipul de rachete și angajații concreți ai CPC.

Unitatea CPC este formată din trei echipe, și fiecare programează traiectoriile anumitor rachete de înaltă precizie: ZM-14 (Kalibru, de pe mare), 9M728 (același R-500, sisteme de rachete tactice Iskander (sol) și X-101 (aer).

Lucrez la o fermă de porci!”

Când The Insider a început să contacteze „țintașii” prin telefon, toți au recunoscut că aceste numere de telefon le aparțin, dar au negat categoric că lucrează în Centrul principal de calcul și au declarat că nimic nu-i leagă de bombardarea Ucrainei.

De exemplu, unul dintre ei a recunoscut că numele său este Serghei Vladimirovici Ilyin, dar a declarat că este „independent” și lucrează instalator: „Nu am nimic de-a face cu niciun calcul, cu excepția celor necesare pentru lucrări sanitare”. Locotenentul Artem Vedenov, răspunzând la numărul găsit în facturi, nu a negat că este anume Artem Vedenov, dar a spus că lucrează la o fermă de porci și nu deține date valoroase: „Nu mă deranjează să vorbesc cu dvs, dar ce pot să vă spun – cum se tranșează carnea de porc? Sau cum se penește o găină?” Căpitanul Iuri Nikonov a spus că este șofer de autobuz și că informațiile despre munca sa în centrul de calcul sunt „prostii”. Maiorul Ivan Popov a spus că tocmai învăța să programeze în Python, nu știe nimic despre centrul de calcul și nu are rost să fie întrebat despre rachetele ghidate: „E ca și cum v-aș întreba despre balet acum, înțelegeți?”. Locotenentul Ekaterina Chugunova a răspuns: „Am un magazin de flori. Cu siguranță ați greșit”.

Când The Insider le-a arătat unora dintre „țintași” o fotografie cu ei îmbrăcați în uniformă militară cu semnul Centrului de calcul, aceștia au rămas uimiți. De exemplu, Vladimir Vorobyov a declarat inițial că n-are nicio legătură cu CPC, iar când i s-a arătat fotografia cu el în uniformă, a răspuns misterios: „Prima dată văd asta. Mai ales în uniformă…”.

Unul dintre ingineri a fost de acord, cu condiția anonimatului, să ofere jurnaliștilor unele informații contextuale și mai multe fotografii ale unității de calcul, care este situată în fața clădirii Ministerului Apărării din Moscova.

După cum a stabilit Bellingcat, această fotografie a fost făcută în curtea clădirii Ministerului Apărării de pe str. Znamenka:

Biografiile criminalilor

Inginerii militari care programează traiectoriile rachetelor ghidate au o experiență foarte diferită. Sunt persoane care au slujit în armată sau în marină toată cariera și, ulterior, au primit o specializare în inginerie militară, precum și tineri recrutați din profesii civile, de obicei legate de IT.

Comandantul direct al unității de ghidare a rachetelor din cadrul CPC este colonelul Igor Bagnyuk. S-a născut în 1982 la Riga, în 2004 a absolvit filiala Serpukhov a Academiei Militare a Forțelor Strategice de Rachete, specializat în sisteme informatice pentru rachete rusești. Bagnyuk a slujit în unitatea militară 29692 (depozitul nr. 2027 de aviație) lângă Vladimir, până când (nu mai târziu de 2010) a fost transferat la Moscova pentru a lucra în CPC.

Pe o fotografie, primită de la unul dintre angajații CPC, se vede clar că Bagnyuk a fost decorat cu medalia „Pentru participarea la operațiunea militară din Siria”. Această medalie se acordă militarilor ruși începând cu 2015 (Rusia a folosit rachete ghidate în Siria – de exemplu, în timpul atacurilor asupra Alepului în 2016).

Bagnyuk nu este singurul angajat al CPC care s-a distins în Siria. De exemplu, într-o fotografie publicată de Kremlin a unei întâlniri între Vladimir Putin și Bashar Al-Assad la Damasc în ianuarie 2021 de la Centrul rus de comandă militară din Siria, poate fi observat maiorul Andrei Ivanyutin, membru al unității CPC, cu care Bagnyuk comunică activ în timpul războiului actual.

Mulți dintre ofițerii CPC sunt specialiști IT care au lucrat în companii private obișnuite. Printre ei, de exemplu, se numără Matvey Lyubavin, care este unul dintre principalii subalterni ai colonelului Bagnyuk, judecând după numărul de conversații telefonice. Lyubavin s-a născut în 1992, a absolvit Școala Navală Nakhimov din Sankt Petersburg în 2009, apoi a absolvit Institutul de Inginerie Navală din Sankt Petersburg în 2014 cu o diplomă în automatizarea IT a sistemelor cu destinație specială.

După absolvirea universității, a lucrat ca tehnician IT în două bănci și într-o companie farmaceutică. Timp de câțiva ani, a dus o viață obișnuită de moscovit, a călătorit în străinătate, a comentat ultimele noutăți de la Hollywood pe Twitter și chiar a demonstrat o poziție civică: a postat declarația lui Pavel Durov, conform căreia Telegram nu avea de gând să se împartă cu date cu statul, a susținut mișcarea „Cetățeanul activ” și a devenit participant la „Votul inteligent” (numărul lui de telefon se conține în baza „Votului inteligent”).

În 2020 Lyubavin lucra deja la CPC. Potrivit CV-lui său, postat pe un site de căutare de locuri de muncă independent în martie 2022, el a primit o mulțumire din partea președintelui Rusiei.

Cronologia crimei

Înregistrările telefonice ale lui Bagnyuk și ale subalternilor săi cu câteva săptămâni înainte de atacurile din 10 octombrie arată o creștere a numărului de apeluri începând cu 2 octombrie, atingând un vârf pe 9 octombrie. În același timp, 11 apeluri au fost făcute inginerilor tunari în ajunul atacurilor. Aproximativ două săptămâni, până pe 2 octombrie, n-au fost efectuate apeluri, ceea ce, de asemenea, corespunde cu absența rapoartelor privind utilizarea rachetelor de croazieră. Acest lucru sugerează că planificarea atacurilor din 10 octombrie a început cu aproximativ o săptămână mai devreme, fapt confirmat de informațiile serviciilor secrete primite de autoritățile ucrainene. De asemenea, aceasta demonstrează că atacul asupra infrastructurii energetice a Ucrainei nu poate fi rezultatul bombardării podului Kerch din Crimeea pe 8 octombrie 2022.

Pe 9 octombrie, chiar înainte de atacurile cu rachete, care au început la ora 15:00, Bagnyuk a sunat trei ofițeri-ingineri din grupul CPC, fiecare dintre ei fiind specializat în unul din cele trei tipuri de rachete de croazieră. La ora 15:17, Bagnyuk l-a sunat pe căpitanul Alexey Mikhailov, membru al unui subgrup specializat în rachete terestre pentru complexele Iskander. Câteva minute mai târziu, l-a sunat pe maiorul Matvey Lyubavin, unul dintre inginerii seniori ai subgrupului de rachete marine Kalibr. L-a sunat pe Lyubavin pe un telefon fix de serviciu – acest lucru arată că era la serviciu duminică după-amiază.

După o pauză de aproape două ore, Bagnyuk a primit un apel la ora 17:10 de la unul dintre comandanții adjuncți ai CPC, colonelul Yevgeny Kapshuk. Imediat după conversația cu șeful, colonelul Bagnyuk a sunat-o pe locotenentul major Olga Chesnokova, membră a subgrupului specializat în rachete de croazieră X-101. Bagnyuk a sunat-o pe Chesnokova de două ori la rând, la 17:16 și 17:17, apoi l-a sunat pe șeful său, colonelul Kapshuk, la 17:20. Astfel, între orele 15:17 și 17:17, colonelul Bagnyuk a contactat ofițerii fiecărei unități specializate în trei tipuri de rachete care au fost lansate asupra țintelor din Ucraina a doua zi dimineață.

După aceasta Bagnyuk și-a părăsit casa de la periferia Moscovei și a venit la biroul său de pe str. Znamenka, 19, la sediul Statului Major General. Metadatele antenelor arată că a rămas la locul de muncă până noaptea târziu. Ultima dată l-a sunat pe șeful CPC, generalul Baranov, la ora 21:15, după care a plecat acasă. Bagnyuk s-a întors la locul de muncă la 5:30 pe 10 octombrie.

Bagnyuk sună rar comandanților săi – locotenent-generalului Baranov și colonelului Kapshuk. O revizuire a apelurilor sale către conducerea superioară a CPC arată legătura dintre aceste apeluri și atacurile cu rachete.

De exemplu, înainte de bombardarea din octombrie Bagnyuk a vorbit ultima dată cu generalul Baranov pe 10 septembrie, la 12:41. După ce l-a sunat pe Baranov, Bagnyuk s-a aflat în biroul de pe str. Znamenka, 19. În acea sâmbătă seara Bagnyuk a făcut ultimul apel la ora 21:20 căpitanului Alexey Mikhailov, specialist în ghidarea rachetelor de croazieră Iskander. A doua zi, pe 11 septembrie, duminică, Ministerul rus al Apărării a raportat că, în ultima zi, Rusia a lansat mai multe rachete Iskander asupra unei baze militare ucrainene din Donbas. Mai târziu, Rusia a lansat asupra Ucrainei încă 12 rachete de croazieră – șase Kalibr, lansate de pe mare și șase X-101, care a fost prima încercare de a provoca daune semnificative infrastructurii energetice a Ucrainei.

A doua zi, pe 12 septembrie 2022, Bagnyuk a zburat la Rostov, situat lângă granița cu Ucraina, arată metadatele telefonului său. În noaptea de 12-13 septembrie a fost înregistrată o nouă serie de apeluri. Între miezul nopții și 2 dimineața, Bagnyuk a vorbit de patru ori cu superiorul său, colonelul Kapshuk, și i-a sunat de două ori pe maiorul Matvey Lyubavin și pe căpitanul Alexei Mihailov. A doua zi, Ministerul rus al Apărării a publicat un videoclip cu lansarea nocturnă a unei rachete de croazieră Iskander asupra postului de comandă al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Mai târziu, pe 14 septembrie, avioanele rusești au tras mai multe rachete de croazieră X-101 asupra structurilor hidraulice din Krivoy Rog, în urma cărora unele zone ale orașului au rămas fără apă timp de câteva zile.

Primele apeluri între Bagnyuk și generalul Baranov, stabilite de echipa noastră, datează din 13 martie 2022. În acea dimineață au vorbit de două ori între 10:00 și 10:30. Mai devreme, în aceeași dimineață, Rusia a efectuat cel mai mortal atac de la începutul invaziei sale: 30 de rachete X-101 și Kalibr au ucis cel puțin 35 și au rănit 134 de persoane la o bază militară de lângă Lviv.

Uimitor, dar uciderile în masă ale civililor din Ucraina au devenit ceva banal pentru ofițerii de la CPC, în orice caz, din apelurile lui Bagnyuk reiese clar că în dimineața din octombrie când Rusia a început bombardamentele, el, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, scria ceva pe site-ul de vânzare a monedelor (Bagnyuk este un numismat împătimit), iar colegul său, maiorul Roman Kurochkin, în orele în care rachetele ghidate loveau terenurile de joacă, negocia cu niște prostituate prețul serviciilor (The Insider a reușit să obțină acces la contul său pe un site de matrimoniale unde își petrece jumătate din timpul de lucru, fiind înregistrat cu numele Serghey).

Ce fel de rachete și cum sunt lansate asupra orașelor ucrainene

Rusia dezvoltă arme moderne de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune încă din anii 1990, dar abia în ultimii ani au început să apară în masă rachete de croazieră capabile să lovească ținte în spatele liniilor inamice.

Principalele rachete sunt:

– Rachetă de croazieră 9M728 (R-500) pentru complexe Iskander sol

– Racheta de croazieră 3M-14 Kalibr mare

– X-101 rachetă de croazieră aer-sol

Datele privind utilizarea acestor rachete indică faptul că „precizia” lor este oarecum exagerată: de foarte multe ori fie racheta își părăsește traiectoria, fie apar defecțiuni tehnice și aceasta cade la nimereală. Întrebarea cât de des rachetele lovesc obiecte civile nu din cauza unor ratări, ci pentru că au fost programate pentru aceasta, rămâne deschisă.

Sistemele de navigație joacă un rol important în ghidarea rachetelor, ele ajustează traiectoria de zbor în conformitate cu un traseu pre-planificat. Traseul constă din puncte de navigație (adică repere de corecție a cursului determinate de senzori și care permit comparația caracteristicilor terenului pe care zboară racheta cu un curs pre-stabilit), devierea zonală de apărare aeriană și faza finală: deplasarea în zona țintă și recunoașterea obiectului țintă. Pentru toate acestea sunt utilizate mai multe niveluri de date.

Datele de intrare constau din diverse hărți și modele de teren, reliefuri și descrieri ale obiectelor. Acestea sunt introduse în baze de date ale diferitelor tipuri de forțe armate, dintre care unul este sistemul de informații prin satelit GRU. Când toate datele sunt colectate, computerele trebuie să calculeze traseul de zbor, care, la rândul său, este încărcat în racheta de croazieră înainte de lansare.

De obicei, un traseu de zbor pre-planificat este stocat pe suporturi mari de stocare amovibile, cum ar fi unitățile USB protejate, care sunt, de obicei, transferate de curieri înarmați într-o valiză specială. Fie o parte a Marinei cu nave și submarine echipate cu complexe de lansare pentru rachete Kalibr, o parte a Forțelor Aerospațiale ale Federației Ruse cu aeronave capabile să transporte rachete de croazieră, fie unități de rachete ale armatei cu sisteme de apărare antirachetă Iskander.

Traseele de zbor sunt calculate la stații speciale din mai multe unități militare secrete, unde inginerii militari, programatori foarte tineri și promițători devin actori cheie care îi permit lui Putin să ducă războaie agresive. Anonimatul lor le oferă un sentiment de impunitate și le permite să nu se simtă personal responsabili pentru uciderea a zeci de civili. Această investigație este concepută pentru a elimina acest sentiment.