Tribunalul care judecă decizia Rusiei de a porni războiul în Ucraina: ce înseamnă, de fapt, implicarea R. Moldova în această inițiativă

Declarațiile președintei Maia Sandu de la Kiev despre rolul R. Moldova în crearea Tribunalului Special pentru Crime de Agresiune împotriva Ucrainei readuc subiectul în spațiul public. Ziarul de Gardă a consultat experți în politică externă și relații internaționale și explică ce este acest tribunal, ce face și ce NU face acesta, dar și cum se implică R. Moldova într-un mecanism internațional menit să tragă la răspundere liderii care au declanșat războiul pe scară largă din Ucraina.

Un tribunal pentru „decizia de a porni războiul”

Pe 26 aprilie, la Kiev, Maia Sandu a vorbit despre rolul R. Moldova ca membru fondator al Tribunalului Special pentru Crime de Agresiune împotriva Ucrainei, subliniind importanța mecanismelor de responsabilitate din cadrul Consiliului Europei. Ea a anunțat și un moment-cheie: formalizarea structurii de management a Tribunalului la reuniunea ministerială de la Chișinău din 15 mai, care marchează finalul președinției R. Moldova la această organizație.

În esență, Tribunalul Special este un mecanism internațional care vizează un tip specific de crimă – agresiunea, spune Daniel Vodă, expert asociat pentru politică externă și comunicare strategică în cadrul IPRE. „Tribunalul Special este un mecanism internațional care va investiga și judeca crima de agresiune, adică decizia politică și militară de a lansa un război ilegal”, explică expertul. Potrivit lui, în cazul Ucrainei, ținta este clară – „cei care au planificat și ordonat invazia”.

Angela Grămadă, expertă în relații internaționale, subliniază caracterul particular al acestei instanțe: „Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei este o instanță internațională, creată ad-hoc în cadrul Consiliului Europei.” Ea precizează că instituția a fost concepută special pentru acest conflict, cu obiectivul de „a sancționa, adică de a trage la răspundere, inclusiv penal, liderii politici și militari de rang înalt din Rusia și aliații lor”.

Ce face și cum funcționează acest mecanism

Spre deosebire de alte mecanisme internaționale, Tribunalul Special nu se concentrează pe faptele comise pe câmpul de luptă, ci pe decizia inițială de a declanșa războiul. „Scopul este simplu: responsabilitate la vârf. Nu soldații din teren, ci liderii care au luat decizia”, explică Vodă.

Grămadă detaliază această diferență și spune că dacă alte instituții, precum Curtea Penală Internațională, documentează și investighează crime de război sau genocid, aici „atenția este îndreptată spre elita politică și militară care a participat la decizia de declanșare și susținere a agresiunii militare”. Practic, accentul cade pe utilizarea forței armate împotriva suveranității unui alt stat.

Acest tip de tribunal funcționează prin acorduri între state și printr-un mandat juridic clar. Potrivit lui Vodă, el implică „procurori și judecători independenți” și produce efecte mai ales în timp. „Tribunalul creează precedente juridice, izolează liderii vizați, limitează libertatea lor de mișcare și consolidează normele internaționale împotriva războiului de agresiune”, menționează expertul asociat al IPRE.

Ce NU este Tribunalul Special

În spațiul public, astfel de inițiative pot fi ușor confundate cu alte mecanisme sau interpretate eronat. Experții insistă asupra limitelor clare ale Tribunalului.

„Nu este un tribunal militar și nu judecă toate crimele de război”, spune Vodă, subliniind că acesta nu înlocuiește Curtea Penală Internațională. De asemenea, „nu va produce efecte imediate sau arestări rapide – depinde de cooperarea statelor”.

Angela Grămadă confirmă caracterul complementar al acestei instanțe: „Este un mecanism complementar și nu de înlocuire a competențelor Curții Penale Internaționale.” Ea atrage atenția că diferențele de mandat pot crea confuzie publică, deoarece actorii implicați și tipurile de crime investigate sunt diferite.

Un alt aspect important este faptul că tribunalul nu este „un instrument politic împotriva unui popor”, ci unul „țintit pe lideri”, după cum punctează Daniel Vodă.

Rolul R. Moldova: de la susținere politică la implicare în construcție

Declarațiile Maiei Sandu indică o implicare activă a R. Moldova în acest proces, iar experții confirmă acest lucru.

Potrivit lui Daniel Vodă, R. Moldova „s-a alăturat grupului de state care susțin crearea Tribunalului și participă la negocierile tehnice sub egida Consiliului Europei”. Implicarea este atât politică, cât și tehnică: „susținere politică clară la nivel prezidențial și guvernamental”, dar și „implicare în definirea cadrului juridic” și „participare activă în procesul de creare a structurii Tribunalului”.

Expertul anticipează că reuniunea ministerială de la Chișinău va marca o etapă importantă: „diplomația R. Moldova va contribui la trecerea de la idee la implementare”.

Angela Grămadă nuanțează însă această implicare, subliniind că rolul concret trebuie explicat mai bine de autorități: „Cred că rolul țării noastre trebuie definit și explicat de către autoritățile de la Chișinău.” Ea amintește și contextul sensibil de securitate al țării: „ Nu cred ca este o decizie lipsită de complexitate, mai ales că noi tot avem dilema noastră de securitate în ceea ce privește prezența unor trupe staționate ilegal pe teritoriul statului, în raioanele de est.”

Ce înseamnă acest tribunal pentru cetățeni

Deși implicarea R. Moldova are o dimensiune politică și diplomatică, efectele directe asupra cetățenilor sunt limitate, spun experții consultați de Ziarul de Gardă.

„Nu există efecte directe de zi cu zi, taxe, obligații noi etc.”, spune Vodă. Impactul este mai degrabă indirect: „mai multă securitate într-o regiune instabilă”, „poziționare clară a R. Moldova de partea dreptului internațional” și „creșterea credibilității externe a statului”.

În același timp, tribunalul nu este o soluție rapidă. „Acesta nu oprește războiul peste noapte, dar construiește responsabilitate”, explică expertul, descriindu-l ca pe „o investiție în reguli care protejează și state mici, cum este R. Moldova”.

Când și de cine a fost creat Tribunalul Special

Inițiativa de creare a Tribunalului Special pentru Crime de Agresiune împotriva Ucrainei a fost formalizată în 2025, în cadrul Consiliului Europei, după mai multe etape de negociere internațională. În mai 2025, o coaliție de state, împreună cu Ucraina și instituțiile europene, a aprobat politic crearea acestui mecanism, iar pe 25 iunie 2025 a fost semnat acordul oficial între Ucraina și Consiliul Europei pentru instituirea Tribunalului. Documentul a fost semnat la Strasbourg de președintele ucrainean și secretarul general al Consiliului Europei, stabilind baza juridică a unei instanțe internaționale ad-hoc menite să judece crima de agresiune.

Crearea tribunalului este rezultatul unui efort coordonat al Ucrainei și al unei coaliții internaționale de state și organizații, inclusiv Uniunea Europeană, care au încercat să acopere un gol juridic: imposibilitatea altor instanțe, precum Curtea Penală Internațională, de a judeca această infracțiune în cazul concret al invaziei ruse. Consiliul Europei stabilește că o crimă de agresiune este o crimă comisă de conducerea politică și militară a unei țări împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a unei alte țări. Printre crimele de agresiune se numără invazia, ocupația militară, anexarea prin utilizarea forței, bombardarea și blocada porturilor. Întrucât Rusia nu este stat parte la Statutul de la Roma al CPI, crima acesteia de agresiune împotriva Ucrainei nu ține de competența Curții.