Summit de urgență la Washington, între Zelenski, Trump și liderii europeni. Oficialii sunt îngrijorați de concesiile pe care președintele american i le-a făcut lui Putin la summitul din Alaska
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns în capitala SUA și va fi primit de președintele american Donald Trump în jurul prânzului (circa ora 19:00). Cei doi vor avea o discuție bilaterală (probabil la ora 20), urmând ca, o oră mai târziu, să li se alăture Emmanuel Macron, Kier Starmer, Friedrich Merz, președintele finlandez Alexander Stubb, Mark Rutte (secretarul general al NATO), dar și liderii Comisiei Europene (CE) și Consiliului European, notează Biziday.
Donald Trump a postat pe rețeaua sa de socializare un mesaj care lasă de înțeles că este entuziasmat de prezența masivă a aliaților europeni la Washington, dar presa europeană speculează pe marginea faptului că, în realitate, aceștia sunt îngrijorați de concesiile pe care Trump i le-a făcut lui Putin la summitul din Alaska și se tem de presiunile pe care președintele american le poate face asupra lui Volodimir Zelenski.
Institutul american pentru Studierea Războiului (ISW), probabil cel mai reputat comentator al conflictului din Ucraina, remarcă faptul că cererile dictatorului rus Vladimir Putin sunt maximale, iar concesiile sale mai degrabă formale, în timp ce garanțiile și promisiunile Rusiei nu pot fi luate în serios. La întâlnirea din Alaska, Putin a cerut predarea integrală a Donbasului (Donețk și Luhansk) de către ucraineni, un teritoriu pe care, arată ISW, Armata Rusă este departe de a-l putea cuceri pe termen scurt și mediu.
Zona hașurată de pe hartă reprezintă partea controlată de ucraineni din regiunea Donețk, cu orașele fortificate Pokrovsk, Konstiantinivka, Ceasiv Iar, în care rușii s-au poticnit, iar ofensiva lor din această vară pare a fi fost deja respinsă.
De exemplu, mai arată ISW, armata rusă a avansat doar 11 km către Ceasiv Iar, în cele 26 de luni de la căderea Bahmut, și doar 48 de km, în cele 18 luni de la căderea Avdiivka. Aceste zone fortificate au fost cedate de ucraineni în special din cauza lipsei de muniții, iar armata rusă ar mai avea circa 50-100 km până la limitele administrative ale Donbas, un teritoriu pe care Putin îl vrea cedat fără luptă. La schimb el oferă o înghețare a frontului în Zaporijjea și Herson, regiuni în care rușii se află pe aproximativ același aliniament din 2022, după ce ucrainenii i-au împins în stânga Niprului.
Dincolo de teritoriu, cedarea liniei fortificate din Donețk ar lăsa Kievul expus unui eventual nou atac, iar ucrainenii nu s-ar mai putea apăra dacă Putin decide o nouă invazie.
ISW mai arată și că garanțiile de securitate sau promisiunile oferite de Rusia nu sunt credibile, pentru că Putin a încălcat deja de două ori angajamentele internaționale anterioare prin care se obliga să nu invadeze Ucraina sau teritorii din altă parte a Europei – memorandumul de la Budapesta din 1994 și acordurile de la Minsk (ultimul din 2015). O promisiune privind adoptarea unei legislații ruse sau chiar o modificare a Constituției Rusiei, care să nu permită Kremlinului noi invazii nu are, de asemenea valoare, pentru că Putin a dovedit că poate modifica legislația sau constituția după bunul plac.
În același timp, ISW amintește că prin „cauzele profunde ale conflictului” Rusia înțelege și o obligație a NATO de a nu desfășura trupe (altele decât cele naționale) în statele care au aderat după 1997 (toate țările est-europene, inclusiv România). După invazia din 2022, acestea au activat Articolul 4 din Carta NATO, arătând că se simt amenințate, iar țările vestice au trimis trupe și tehnică militară pentru consolidarea flancului estic al alianței.
