Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Săptămâna de Gardă: cele…

VIDEO Săptămâna de Gardă: cele mai importante evenimente ale săptămânii. Ediția din 6 noiembrie 2021

Avem gaz, dar în câteva zile va fi mai scump. Odată cu semnarea noului contract de livrare a gazelor naturale, urmează și o scumpire a tarifelor la gaze în rândul consumatorilor. Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat că în câteva zile, Moldovagaz va cere ANRE-ului creșterea prețului la gaze, astfel încât tarifele ar urma să fie ajustate începând cu luna noiembrie. Experții spun că tariful ar putea fi majorat cu până 50 la sută, astfel că am putea plăti în jur de 6 lei pentru un metru cub de gaz. Șeful Moldovagaz Vadim Ceban are însă prognoze și mai sumbre – 10 lei pentru un metru cub de gaze.

În contextul creșterii tarifelor la gaze, tot viceprim-ministrul Spînu dă asigurări că în următoarele zile Guvernul va pregăti un pachet pentru susținerea financiară a cetățenilor, urmând să fie aprobat pentru implementare. DETALII AICI

Surprinzător este faptul că, în timp ce autoritățile caută soluții alternative la gazul rusesc, la 15 km de Chișinău, o fabrică de producere a peleților, care urma să asigure cu energie termică mai multe instituții publice, stă nefuncțională de mai bine de șase ani.   153 de milioane de lei, bani proveniți din granturi oferite de Guvernul Japoniei, au fost „îngropați” de autoritățile de la Chișinău în construcția Fabricii de producere a peleților și în instalarea a 25 de cazane pe bază de biomasă, 24 dintre care urmau să producă energie termică pentru a încălzi tot atâtea instituții publice din R. Moldova.  Deși cazangeriile și fabrica au fost construite, la șase ani de la lansarea oficială, proiectul este practic nefuncțional. Cazanele pe bază de biomasă sunt utilizate în doar câteva localități, iar fabrica de producere a peleților, care a „înghițit” aproape 70 de milioane de lei, se scufundă în acuzații și în neputința tuturor guvernărilor din ultimii ani de a găsi soluții pentru a o face să funcționeze. 

„Inițial au fost interese, pe urmă incompetență. Mai în scurt, problema cea mai mare e că nu au știut cum să fure de aici”, acuză ministrul Agriculturii din perioada implementării proiectului, și el acuzat, la rându-i, că l-ar fi gestionat defectuos și cu interese. DETALII AICI

Probleme avem și în agricultură. În primele 10 luni ale anului au fost depuse aproximativ 8 mii de cereri de subvenționare în sumă de peste un miliard de lei, însă o mare parte dintre agriculturi riscă să nu primească banii la timp, în acest an, pentru că în Fondul de Dezvoltare Națională a Agriculturii nu sunt deocamdată suficienți bani.

Trecem la justiție

Procesul de judecată intentat de magistratul Vladislav Clima împotriva președintei R. Moldova, Maia Sandu, bate cale lungă și ajunge de la Chișinău la Cahul. Astfel, magistrații de la instanța din Cahul urmează, la cererea judecătorului Clima, să verifice legalitatea decretului prin care șefa statului a anulat decretul ex-președintelui moldovean, socialistul Igor Dodon, privind numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel (CA) Chișinău.

Rămânem la Curtea de Apel Chișinău. Instanța a declarat inadmisibilă cererea depusă de către procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor prin care a contestat hotărârea CSP în urma căreia a fost inițiată urmărirea penală în privința lui. Iar veștile triste pentru Stoianoglo nu se termină aici. Procurorul general suspendat rămâne pentru încă 30 de zile în arest la domiciliu, iar între timp președinta Sandu a transmis Consiliului Superior al Procurorilor o sesizare prin care a cerut evaluarea activității procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo. Dacă vă întrebați ce face procurorul Stoianoglo în arest la domiciliu vă spunem – citește literatură filosofică.

Ce pare să fie bine însă este faptul că Procuratura Generală a inițiat totuși o cauză penală în urma atacurilor raider din anul 2011 de la „Victoriabank” și „Banca de Economii”, atacuri asociate în spațiul public cu numele controversatului om de afaceri, acum fugar, Veaceslav Platon. Cauza este examinată în renumitul dosar „furtul miliardului”.

Am intrat și în culisele dosarului angajărilor fictive în Poliție. Dorin Damir, finul de cununie al oligarhului Vladimir Plahotniuc, a fost infiltrat în cadrul poliției pentru a-și documenta nașul. Așa se apără Alexandru Pînzari, șeful Inspectoratului General al Poliției din perioada în care Damir a fost „racolat” în calitate de „agent sub acoperire”. Pînzari se declară mândru de acest „proiect”, dar nu își amintește cum l-a convins pe finul lui Plahotniuc să lucreze împotriva acestuia. Ziarul de Gardă a reușit să consulte documente din dosar și vă prezintă, în premieră, detalii despre munca „agentului sub acoperire” Dorin Damir într-o anchetă video pe care o găsiți pe zdg.md.

Unii pleacă, alții vin. În această săptămână avem noutăți și la capitolul promovări, numiri și demisii din funcții

La Moldsilva vin schimbările. Vadim Stîngaci a preluat portofoliul de director al Agenției, în urma concursului organizat de Ministerul Mediului, după ce Dumitru Cojocaru, cel care anterior a fost vizat în investigațiile ZdG „Hoții de păduri”, s-a pensionat și nu a mai depus nicio cerere pentru prelungirea mandatului său de director.

Iar la SIS avem un nou adjunct. Sergiu Druță a fost numit, prin decret prezidențial, în funcția de director adjunct al Serviciului de Informație și Securitate. Iar Rozalina Albu, secretara generală adjunctă a Aparatului președintei R. Moldova, Maia Sandu, este noua directoare a Serviciului Fiscal de Stat. 

De la CSM la CSJ! Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Musteață a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție.Tot judecător la CSJ ajunge și magistratul Ghenadie Plămădeală. Cei doi candidați au fost propuși de CSM spre promovare vechiului Parlament, însă ajung la CSJ abia acum cu voturile noului Parlament. Iar CSM-ul rămâne fără cvorum, după ce la o ședință întreruptă pe online de defecțiuni tehnice, plenul CSM a aprobat demisia din funcția de judecător la Curtea de Apel al membrului CSM Anatolie Galben. Galben ne-a spus că a depus cererea de demisie „din propria inițiativă” refuzând să ofere mai multe detalii.

Între timp UTA Găgăuzia are un nou procuror general interimar. Procurorul din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) Vasile Stoinov a fost desemnat procuror-șef interimar al UTA Găgăuzia printr-un ordin semnat de către procurorul general interimar Dumitru Robu.

Acum despre plecări. Carolina Vidrașco-Brînza, unul dintre acuzatorii de stat care instrumentează cauza penală în care fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari este cercetat pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, pleacă din sistemul procuraturii. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, Carolina Vidrașco-Brînza a menționat că depunerea cererii de demisie din sistemul procuraturii a fost o decizie personală, ultima zi de lucru a ei fiind 21 octombrie, tot atunci la CSP urmând să fie examinată o plângere de-a lui Morari împotriva ei.

Avem și o veste tristă. La câteva zile de la ziua în care a împlinit 101 ani, artista plastică Valentina Rusu-Ciobanu a decedat, iar ziua în care a fost petrecută pe ultimul drum a fost una de doliu în R. Moldova. Îi spunem drum lin, inegalabilei pictorițe.

Și situația pandemică rămâne a fi gravă. În ultimele săptămâni, R. Moldova înregistrează zilnic peste 40 de decese, iar numărul cazurilor noi de îmbolnăvire crește constant. În această săptămână la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” au fost activate suplimentar încă 200 de paturi pentru pacienții cu COVID-19. Tot aici, vor fi activate alte două secții de terapie intensivă, cu o capacitate de 36 de paturi. În prezent, în spitalele municipale sunt internate 1 136 de persoane, confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 61 de pacienți se află în stare extrem de gravă, iar 566 în stare gravă.

Între timp, autoritățile dau asigurări că indemnizațiile de 16 mii de lei promise lucrătorilor medicali care s-au infectat cu COVID-19 la locul de muncă și care de mai bine de șapte luni nu au ajuns la beneficiari urmează totussă ajungă la ei. Autoritățile motivează sistarea plăților prin faptul că anterior nu au fost alocați bani în acest sens, iar în fondurile de urgență ale Guvernului nu erau suficienți bani pentru oferirea indemnizațiilor. Autoritățile promit însă că persoanele din sectorul public care s-au infectat cu COVID-19 la locul de muncă își vor primi, într-un final, banii.