Victimele deportărilor staliniste, comemorate prin rugăciune și mărturii. Maia Sandu: „Vedem și astăzi, în Ucraina, copii deportați”
Președinta Maia Sandu, împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și ministrul Culturii, Sergiu Prodan, au participat duminică, 6 iulie, la mitingul-requiem organizat cu ocazia Zilei comemorării victimelor deportărilor și represiunilor regimului totalitar comunist.
De la ora 7:30, oamenii au început să se adune în scuarul Gării Feroviare, unde se află primul monument din Chișinău dedicat victimelor deportărilor staliniste. Ceremonia de comemorare a început cu o slujbă de pomenire oficiată de părintele Ioan Ciuntu, parohul Catedralei „Sfânta Teodora de la Sihla” din capitală.
Pe un ecran, organizatorii au proiectat informații extrase din dosarele arhivelor, inclusiv listele nominale ale persoanelor deportate. După discursul preotului, mulțimea a ținut un moment de regulegere în memoria celor care n-au supraviețuit deportărilor și represiunilor.
În continuare, actrița Tinca Mardare a recitat un monolog-mărturie al unei tinere deportate. Pe 6 iulie a avut loc cea mai mare oerațiune de deportare a populației basarabene, denumită conspirativ „Sud”.
Aceasta a fost urmată de discursurile oficialilor, dar și a directorului Agenției Naționale a Arhivelor, Alexandru Postică, președintelui Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din R. Moldova, Ion Andrei Gherasim, președintei executive a Fundației „Corneliu Coposu” din România, Marcela Cibotaru.
„Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare, dar au cerut adevăr și e datoria noastră să le oferim acest adevăr, prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirilor. Timp de decenii, aceste suferințe au fost ascunse, trecute sub tăcere sau tratate cu indiferență de cei care ar fi trebuit să le aducă în fața societății. Mai ales că, la peste 7 decenii distanță, avem în continuare de a face cu încercări de a falsifica istoria, de a justifica sau de a minimiza crimele regimului sovietic. (…) Vedem și astăzi, în Ucraina, crime împotriva unor oameni nevinovați. Alte destine frânte, alți oameni rupți de lângă cei dragi, alți copii deportați”, a declarat Maia Sandu, invitând „mai ales tinerii” să meargă la expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” din PMAN.
Mitingul s-a încheiat cu depuneri de flori la monument și lectura unei mărturii a unui fost deportat.
Ceremonia a fost organizată de Ministerul Culturii sub patronajul primului ministru al R. Moldova. Conform Guvernului, evenimentul se înscrie în Planul de acțiuni pentru anii 2025–2028 privind promovarea culturii memoriei victimelor represiunilor comise de regimul totalitar comunist pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 1917–1989, aprobat de Executiv prin Hotărârea nr. 395/2025.
