Reabilitarea victimelor represiunilor politice
Circa 61 de mii de certificate de reabilitare a victimelor politice au fost eliberate de către Procuratură.
Potrivit Direcţie Judiciare a Procuraturii Generale, în primele șase luni ale acestui an, în scopul reabilitării persoanelor supuse represiunilor politice, procurorii au soluţionat 137 de cereri de reabilitare. În baza cererilor depuse de către cetăţeni au fost întocmite şi expediate 109 certificate de reabilitare în privinţa a 142 de persoane.
Concomitent, procurorii au declarat la Curtea Supremă de Justiţie 33 de recursuri în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti, adoptate în privinţa a 40 de persoane, fiind solicitată casarea acestor hotărâri, încetarea proceselor penale şi reabilitarea condamnaţilor.
În cadrul examinării cererilor de reabilitare, declararea recursurilor în anulare şi studierea dosarelor de condamnare în baza deciziilor organelor extrajudiciare, procurorii au verificat şi studiat 126 de dosare de deportare şi condamnare, parvenite de la MAI, SIS şi Arhiva Naţională.
În total, începând cu anul 1989 şi până în prezent, Procuratura Generală a eliberat 60.946 de certificate de reabilitare a victimelor represiunilor politice.
Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice statuează că, cererea de reabilitare se depune la Procuratura Generală de persoanele care au fost:
– supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare (VCK, GPU – OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, „dvoiki”, „troiki”, „consfătuiri speciale”, alte organe cu funcţii analoage) pentru „activitate contrarevoluţionară”, „trădare de patrie”, „Răspândirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orânduirea sovietică de stat şi obştească”, pentru alte „crime de stat”, pentru „încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică”, „atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religioase la persoana şi la drepturile cetăţenilor”;
– condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pâinii la stat;
– internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extra judiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;
– internate în lagărele de concentrare sau de filtrare sovietice, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii la limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial;
– condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau religioase, de la înrolare în rîndurile armatei roşii;
– condamnate pentru participarea la manifestaţiile publice pentru obţinerea suveranităţii şi independenţii R. Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun.
În celelalte cazuri, competenţa de examinare a temeiniciei cererilor de reabilitare le revine Ministerului Afacerilor Interne şi instanţelor de judecată.
Sursa: procuratura.md
