Opinii despre noua Lege privind accesul la informațiile de interes public. „Transparența îi sperie pe cei care acționează incorect și au alte interese decât interesul general al comunității”
Conform legislației existente, fiecare cetățean al R. Moldova are dreptul să ceară și să primească de la autorități informații de interes public. În realitate, deseori, autoritățile transmit solicitanților informații confuze sau incomplete, invocând Legea privind protecția datelor cu caracter personal.
Din ianuarie 2024, în vederea asigurării transparenței activităților din sectorul public, intră în vigoare Legea nr. 148/2023 privind accesul la informații, care promovează transparența proactivă și obligă mai multe entități să publice din proprie inițiativă o serie de informații, înainte ca acestea să fie solicitate de cineva, mărind totodată și spectrul informațiilor care pot fi publicate fără a cădea sub incidența Legii privind protecția datelor cu caracter personal.
Despre situația existentă și despre așteptările de la noua Lege privind accesul la informații, ZdG a discutat cu un reprezentant al societății civile, o solicitantă de informații, o primăriță și o reprezentantă a Cancelariei de Stat, instituție responsabilă de monitorizarea implementării legii.
Din ianuarie 2024 se micșorează perioada pentru examinarea cererilor și petițiilor, iar furnizori de informații sunt nu doar autoritățile publice, dar și instituțiile publice, întreprinderile de stat și întreprinderile municipale, agenții economici care prestează servicii publice, asociațiile profesionale și partidele politice. Noua lege interzice limitarea accesului la informațiile de interes public care constituie date cu caracter personal (numele și prenumele, funcția, studiile, experiența profesională, remunerația, conflictele de interese, sancțiunile disciplinare nestinse ale angajaților din cadrul instituțiilor publice) referitoare la activitatea profesională a agenților publici.
„Informațiile de interes public trebuie să fie publice, astfel încât jurnaliștii sau orice alți cetățeni activi să nu-și piardă timpul și să le solicite”
Despre așteptările societății civile de la legea privind accesul la informațiile de interes public, directorul executiv ADEPT, Igor Boțan a menționat că „pornind de la ideea că suveran este poporul și poporul își alege reprezentanții, atunci este absolut evident că instituțiile publice și reprezentanții săi trebuie să fie transparenți în activitatea lor. Asta înseamnă că proactiv, dar și la solicitarea cetățeanului, ei trebuie să publice anumite documente și evidențe ale activității lor. Marea problemă e cum o fac, în ce ordine și cât de rapid ne răspund la solicitările suplimentare. Informațiile de interes public trebuie să fie publice, astfel încât jurnaliștii sau orice alți cetățeni activi să nu-și piardă timpul și să le solicite. În calitate de cetățean preocupat de domeniul alegerilor aș dori ca Agenția Servicii Publice să publice proactiv, statutele, programele partidelor politice și modificările pe care le fac, astfel ca să nu fie necesar să fac solicitări oficiale”, spune Igor Boțan.
Expertul precizează că „dacă vorbim despre alte date și informații, de exemplu, privind aprobarea tarifelor la serviciul de apă și canalizare sau privind veniturile și cheltuielile planificate pentru anul 2024, aș vrea să cunosc aceste date accesându-le pe pagina Primăriei sau a instituției publice care este responsabilă de furnizarea acestor servicii publice.”
„Unele primării refuză să ofere informații, iar altele le oferă cu întârziere”
Inna Vrînceanu, coordonatoare de proiect la ADEPT, în calitate de solicitantă de informații de la autoritățile publice pentru portalul www.serviciicomunale.md, declară că „în contextul noilor modificări legislative privind accesul la informații, presiunea și responsabilizarea autorităților crește, iar implicarea cetățenilor devine indispensabilă în asigurarea calității vieții din perspectiva serviciilor de utilitate publică furnizate către cetățeni. Portalul www.serviciicomunale.md reprezintă un efort de colectare a informațiilor de la primării prin intermediul solicitărilor oficiale. Există autorități publice locale care oferă informațiile în timp și cu responsabilitate, preponderent acestea fiind primăriile cu capacități administrative considerabile precum Cahul, Ungheni, Bălți. Unele primării însă refuză să ofere informații, iar altele le oferă cu întârziere. Motivele diferă de la o localitate la alta, însă printre cele mai răspândite motive sunt lipsa de personal, perioadele restrânse pentru furnizarea unui volum considerabil de informații, lipsa de interes pentru transparența informațiilor, dar și lipsa unor mecanisme de documentare a datelor de care dispune primăria cu referință la serviciile de care este responsabilă pentru furnizare”, spune Inna Vrînceanu.
Portalul deținut de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, www.serviciicomunale.md, este un instrument de măsurare comparativă a performanței administrației publice locale (APL) în furnizarea serviciilor de gospodărie comunală în baza unui set extins de indicatori și are ca obiectiv încurajarea participării cetățenilor în procesul de monitorizare a performanței APL și de stabilire a măsurii în care aceasta răspunde necesităților. Actualizarea datelor în anul 2023 pe portalul web a fost posibilă cu suportul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă.
„Poate e o lege incomodă pentru unii, dar ea oferă mai multă transparență și responsabilitate față de cetățeni și față de ceea ce înseamnă cheltuirea banilor publici”
Întrebată despre dezavantajele acestor modificări legislative, despre eventualele greutăți pe care le-ar putea întâmpina la implementarea legii, Valentina Casian, primărița orașului Strășeni, susține că noile modificări sunt binevenite și nu ar avea dezavantaje. Funcționara spune că din dorința de a avea o activitate transparentă, a publicat proactiv informațiile de interes public și până la intrarea în vigoare a acestei legi. „Este corect ca cetățeanul care a încredințat gestionarea banilor și patrimoniul unei localități să fie informat cum și cine cheltuie banul public. Cei care dețin funcții publice nu trebuie să se teamă să declare. Transparența îi sperie pe cei care acționează incorect și au alte interese decât interesul general al comunității. Poate e o lege incomodă pentru unii, dar ea oferă mai multă transparență și responsabilitate față de cetățeni și față de ceea ce înseamnă cheltuirea banilor publici. E necesar să modernizăm actul de guvernare. La Strășeni a fost creat un ghișeu unic și prin intermediul sistemului e-guvernare recepționăm corespondența. La orice etapă putem genera operativ rapoarte și putem da răspuns solicitărilor persoanelor juridice și cetățenilor.”
„Orice încălcare a dreptului de acces la informații de interes public de către orice furnizor de informații ar putea face obiectul unui litigiu”
Ana Calinici, secretară de Stat a Guvernului în cadrul Cancelariei de Stat, instituție responsabilă de monitorizarea implementării legii, este de părere că „principalul obstacol ține de existența capacităților tehnice și organizaționale suficiente pentru autoritățile publice, în special cele locale, pentru a le permite să își îndeplinească obligațiile lor de transparență proactivă. Este nevoie să sprijinim autoritățile în acest sens și, de asemenea, să îi ghidăm spre interpretarea corectă a restricțiilor privind accesul la informații. În acest scop, Proiectul de Asociere UE-Moldova, în colaborare cu Consiliul Europei și Cancelaria de Stat, a început o serie de instruiri practice pentru autoritățile publice. Această inițiativă va continua și în anul viitor, însă este clar că autoritățile publice au nevoie de sprijin continuu în aplicarea practică a legii. Un alt obstacol va fi respectarea unuia dintre cele mai scurte termene din Europa pentru gestionarea cererilor de informații publice, ceea ce va necesita ca organele publice să gestioneze cererile foarte eficient și să reacționeze prompt.”
Întrebată dacă autoritățile publice responsabile de monitorizarea și controlul implementării prezentei legi se vor autosesiza în cazul în care autoritățile nu vor publica proactiv informațiile de interes public, Ana Calinici a ținut să pună accentul pe faptul că „sunt prevăzuți pași pentru facilitarea asigurării implementării hotărârii și a legii privind accesul la informații publice în Planul Național de Guvernare Deschisă 2023-2025, prin aprobarea modelului-tip și stilului grafic al paginilor web oficiale ale ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, elaborarea manualului de aplicare a Legii nr. 148/2023 și instruirea funcționarilor responsabili de asigurarea accesului la informații din cadrul autorităților centrale și locale privind aplicarea noilor norme de acces la informații de interes public. În principiu, orice încălcare a dreptului de acces la informații de interes public de către orice furnizor de informații ar putea face obiectul unui litigiu. Conform legii privind taxa de stat, reclamantul va trebui să achite o taxă de timbru de 200 de lei pentru înaintarea acțiunilor în contencios administrativ”, a conchis Ana Calinici.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Îmbunătățirea transparenței și a responsabilității în furnizarea de servicii publice la nivel local”, implementat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, cu sprijinul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (OGP), prin Programul UE pentru Integritate pentru Parteneriatul Estic, finanțat de Uniunea Europeană (UE). Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale OGP sau ale UE.
