Principală  —  IMPORTANTE   —   Ofițerul de presă al Ministerului…

Ofițerul de presă al Ministerului Mediului a demisionat din funcție, invocând că i s-a „ordonat” să plece. Precizările ministrei

Olimpia Prodan, ofițerul de presă al Ministerului Mediului a demisionat din funcție, invocând că i s-a „ordonat” să plece. „Ministra Cantaragiu şi-a „sacrificat” comunicatorul, făcându-l „țap ispăşitor” pentru a-şi redresa în fața partidului PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate, n.r.) imaginea ei proprie şifonată”, se arată în postarea Olimpiadei Prodan, publicată pe Facebook, vineri, 4 februarie. Fosta comunicatoate aduce acuzații conducerii ministerului și susține că demisia ei are legătură cu subiectul deșeurilor de metale uzate, în contextul solicitării Guvernului R. Moldova către Comisia Europeană de a-și revizui decizia privind exportul de fier vechi spre Uzina Metalurgică din orașul Râbnița.

Pe de altă parte, Iuliana Cantaragiu susține că demisia ofițerului de presă vine în contextul „unui episod de cumunicare proastă cu presa și în urma mustrării mele pentru acest episod”.

Într-o postare publicată vineri, 4 februarie, Olimpia Prodan, ofițerul de presă al Ministerului Mediului, a anunțat că a demisionat din funcție, pentru că i „s-a ordonat să plece”. Aceasta susține că deși nu exista „vreun temei plauzibil”, Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului, a fabricat o situație, cu scopul de a o elibera din funcție.

„Deoarece dna Cantaragiu nu avea vreun temei plauzibil, a fabricat o situație afirmând: „este un fleac, dar suficient pentru o anchetă de serviciu”. Asta s-a întâmplat după ce subiectul deşeurilor de metale uzate a stârnit curiozitatea presei. Ministra Cantaragiu a început să mă privească cu suspiciuni, dacă nu cumva am acces la informații (despre vreo autorizație de mediu de pe masa ei sau vreo scrisoare pierdută…) Eu devenisem mesagerul veştilor triste ca dl Alexandru Slusari, dna Inga Grigoriu cer publicarea scrisorii expediate de Ministerul Mediului către Comisia Europeană pentru retragerea restricțiilor de export a unor deşeuri de metale uzate din UE în R. Moldova. Plus am devenit omul incomod pentru faptul că, la învinuirile din partea ministrei că nu mi-am asumat să scriu eu comunicatul la acest subiect pe site-ul ministerului, că pentru ce mai avem comunicatori şi am aşteptat să facă ea acest lucru, am întrebat-o: „Dar Dvs mi-ați arătat acea scrisoare pe care ați expediat-o Comisiei Europene? Eu cum să realizez comunicate din numele ministerului la această temă, fără a mi se pune la dispoziție informațiile esențiale pentru a formula mesaje?”Atunci pe holurile ministerului dna Secretară de Stat Iordanov mă întreba deja dacă m-am apucat să scriu explicații la o anchetă de serviciu pe marginea cazului că reporteri de la Jurnal TV au filmat-o şi nu cumva sunt prietenii mei? Dar motive clare pentru a mă impune să scriu cerere de eliberare Ministra Cantaragiu aşa şi nu avea. Atunci, pentru că are imaginație bogată, a hotărât sa le însceneze: a doua zi, la ora 17:15, după ce deja s-a încheiat ziua de muncă la minister, o reporteră ce s-a prezentat de la Pro TV, Mihaela Tabârcea, mi-a cerut urgent să-i ofer răspunsuri la o solicitare. Am întrebat dacă a observat că deja e ora când toți colegii au plecat, şi i-am promis că revin a doua zi cu un răspuns. Oricum ea a început să se impacienteze. A doua zi dimineața ministra Cantaragiu mi-a spus că acea jurnalistă i-a remis ei deja acea solicitare, fiindcă se cunosc bine, e o veche cunoştință de-a ei. Însă acest caz că nu am căutat imediat s-o ajut este, o citez pe ministră: „un fleac, dar suficient pentru ca să fie inițiată o anchetă de serviciu, cu comisie, aşa că am doar o opțiune sā scriu cerere de eliberare din inițiativă proprie. Ministra Cantaragiu şi-a „sacrificat” comunicatorul, făcându-l „țap ispăşitor” pentru a-şi redresa în fața partidului PAS imaginea ei proprie şifonată, din cauza că nu a ştiut să evite nişte situaţii legate de filmarea unui interviu oferit de Secretara de Stat Iordanov care a fost exploatat de presă, subiect ce vizează şi guvernul şi anume că nu se publică acea scrisoare adresată de RM către Comisia Europeană pentru retragerea acelor restricții pentru expirtul de metal uzat”, se arată în postarea fostului ofițer de presă al Ministerului Mediului.

Pe de altă parte, Iuliana Cantaragiu susține că demisia ofițerului de presă vine în contextul „unui episod de cumunicare proastă cu presa și în urma mustrării mele pentru acest episod”.

„Din punct de vedere al angajatorului și al funcționării unei instituții, așteptările mele e ca fiecare persoană să-și facă job-ul corespunzător, conștiencios și calitativ. Și job-ul unui comunicator e să comunice cu lumea din afară instituției despre ce face instituția, ce se întâmplă în domeniu, iar comunicarea trebuie să fie respectuoasă, în mod special a unui comunicator cu presa. Lucru care mi se pare un common sense, dar probabil nu toată lumea înțelege lucrul ăsta. Olimpia nu prea a înțeles rolul comunicatorului și a avut un episod de comunicare proastă cu presa și în urma mustrării mele pentru acest episod, ea și-a dat demisia. Respectiv, Olimpia acum își varsă frustrările personale pe facebook, ceea ce-i alegerea ei. Iar eu am alte ocupații, care necesită o atenție sporită din partea mea, decât să-i acord atenție frustrărilor ei”, a punctat ministra Mediului.

Pe 26 ianuarie curent, în cadrul unei conferințe de presă, prim ministra Natalia Gavrilița a confirmat că Guvernul R. Moldova a solicitat Comisiei Europene (CE) revizuirea deciziei privind suspendarea exportului de fier vechi spre Uzina Metalurgică din orașul Râbnița. 

Pe 27 ianuarie curent, Asociația Promo-LEX a anunțat că regretă declarația prim-ministrei Natalia Gavriliță privind presupusul interes al R. Moldova în reluarea importului de fier vechi pentru Uzina Metalurgică din Râbnița în condițiile evitării abordării problemelor și a cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană. Astfel, Asociația s-a arătat îngrijorată de faptul că „în pofida insistenței și a numeroaselor atenționări și demersuri, autoritățile constituționale ale R. Moldova continuă să nu sesizeze instituțiile europene și partenerii R. Moldova, în aceeași măsură în care se fac demersurile pentru garantarea activității economice a unor instituții din stânga Nistrului”. Ulterior, prim-ministra Natalia Gavrilița a afirmat că declarațiile Promo-LEX nu corespund adevărului și că subiectul cu privire la încălcarea drepturilor omului se află în permanență pe agenda Guvernului.

Pe 28 ianuarie, Ministerul Mediului a expediat scrisoare în adresa Comisiei Europene în vederea efectuării rectificărilor la Regulamentul privind regimul de import al deșeurilor.

„În conformitate cu legislația Uniunii Europene privind exportul anumitor deșeuri destinate recuperării, lista deșeurilor și țările în care acestea pot fi exportate, este supusă periodic evaluării  și modificărilor. Decizia Uniunii Europene de a include sau exclude anumite deșeuri se bazează și pe legislația națională a țărilor, privind regimul de import și prelucrare a acestora. În primăvara anului 2019, la comanda Comisiei Europeane a fost efectuat un studiu în vederea ajustării listei. La acel moment Republica Moldova a prezentat informația relevantă solicitată de către experți, dar, în procesul de compilare a listei, de către experții internaționali, a fost comisă o eroare și prevederile Legii 209/2016 privind deșeurile, care admit excepție la import în Republica Moldova pentru anumite categorii de deșeuri nu au fost incluse ca excepție în anexele III si IIIA la Regulamentul Comisiei Europene. Legea Republicii Moldova privind deșeurile stipulează că este interzis importul în Republica Moldova al deșeurilor şi reziduurilor de orice natură cu excepția categoriilor de deșeuri prezentate în anexa nr. 7 care la rândul său prevede o listă de excepții, prin care și sticlă, carton și metal uzat.

La acel moment, informația pentru ajustarea Regulamentului (CE) nr. 1418/2007, a fost depusă de peste 80 state, și erori tehnice au fost comise printre altele în cazul Indiei, Belarus și Moldova. Regulamentul în cauză a intrat în vigoare în luna noiembrie 2021, moment în care a fost sistat exportul din Uniunea Europeană a anumitor categorii de deșeuri, inclusiv cele de metal uzat către țările cu care anterior exista o relație comercială pe acest segment. Având în vedere, semnalarea erorii comise de către mai multe țări, Comisia Europeană a solicitat acestora să adreseze o scrisoare oficială pentru a iniția procedura de rectificare a anexelor III și III A la Regulament Uniunii Europene nr 1013/2006. În vederea asigurării corelării între legislațiile RM și a UE, a bunei funcționări a legislației naționale și efectuării ajustărilor în comun cu celelalte state, Ministerul Mediului a expediat scrisoare în adresa Comisiei Europene în vederea efectuării rectificărilor la anexele vizate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.

Regulamentul Comisiei Europene prevede expres faptul că procesarea deșeurilor exportate din UE în R. Moldova se face doar de companii care dețin o autorizație de mediu. Această autorizație se emite doar de către Agenția de Mediu din R. Moldova. Respectiv, companiile care nu se conformează cadrului normativ de mediu nu vor putea importa și procesa anumite categorii de deșeuri, chiar dacă rectificările la Regulamentul 1418/2007 vor fi aprobate de Comisia Europeană și exportul deșeurilor de metal feros vor fi permise.