Mai mulți cercetători științifici riscă să rămână „în stradă”. Acuzațiile mediului academic și reacțiile autorităților

Mai mulți cercetători științifici din Republica Moldova se văd nevoiți să abandoneze activitatea științifică, deoarece, ca urmare a unei reforme inițiate în anul 2017, remunerarea acestora depinde de proiectele de cercetare finanțate prin intermediul Programului de Stat (2020-2023), selectate de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) din subordinea Mininsterului Educației, Culturii și Cercetării (MECC). Joi, 5 martie, câțiva reprezentanți ai Institutului de Istorie și ai Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice (ICJPS) și susținători, au organizat un protest în fața Guvernului. Aceștia au propus crearea unui comitet de grevă în fiecare institut, iar în comun să fie înaintate mai multe revendicări, cerând „păstrarea domeniului de cercetare și eliminarea imixtiunii politice”.

Totodată, angajații institutelor de cercetare afirmă că nu au primit salarii pentru ultimele două luni, dar au fost asigurați că banii au fost deja transferați.

Istoricul Ion Negrei consideră „cercetarea pe care o facem noi a intrat pe contrasens cu mesajul politic ideologic pe care îl promovează guvernarea”. Potrivit acestuia, ideea cu organizarea concursurilor de proiecte, „în urma cărora au fost rebutate proiecte de valoare”, a fost o acțiune premeditată, „o strategie de sugrumare a cercetării științifice în Republica Moldova, am ajuns la etapa finală, când ni se interzice să programăm niște cercetări”.

„Noi scriem despre identitatea noastră națională, despre cultura noastră, despre literatura, limba și toate celelalte componente ale unei identități europene, despre vocația europeană a acestui popor. Toate aceste lucruri se conțin în cărțile pe care le elaborăm. În cazul în care acest domeniu de cerecetare a dispărut și treptat dispare prin politicile pe care le promovează Guvernul, noi calificăm aceste acțiuni ca o interdicție la profesare. Noi suntem cercetători științifici, lucrăm cu documentele, cu metodologii și dăm producție științifică, ce, poate, contravine ideologiei guvernării actuale, dar acest motiv nu poate servi drept de sugrumare a activității noastre”, a afirmat acesta.

Șefa Secției Filosofie din cadrul ICJPS, Ana Pascaru, a acuzat că nu există o expertiză corectă: „al treilea expert, în general, nu ne-a expertizat, doar a luat aleatoriu din proiect și a pus în această expertiză”.

„Cercetătorii nu fac politică, ei rămân în arealul căutării adevărului. Proiectul nostru a fost „Implementarea practicilor de gândire filosofică în transformările socio-culturale din Republica Moldova” și nici acest titlu nu a fost foarte bun pentru cei care ne-au evaluat. Tot ceea ce am demonstrat nu a avut priză, pentru că nimeni nu ne citește”, a afirmat Pascaru.

Directorul adjunct ICJPS, Valeriu Cușnir, a precizat că „dacă în acest an vreo 60-70% dintre cercetători se mai regăsesc, vă asigur că la anul viitor bugetul va fi și mai auster”.

Premierul Ion Chicu a scris pe pagina sa de Facebook că banii nu pot fi irosiți pentru „pseudo-cercetătători înrolați în proiecte politice”.

Istoricul Octavina Țîcu susține că punctajul acordat pentru proiecte a fost „tendențios”, adăugând că „de obicei, se găsește un expert care dă notă minimă și asta a dus la faptul că aproape în totalitate, cu excepția unui singur proiect, toți cercetătorii de la Institutul de Istorie au fost, practic, indisponibilizați”.

„Este o încercare repetată a guvernărilor de stânga neocomuniste de a distruge știința istoric și de a aplica o lovitură mediului academic și intelectual. (…) Guvernarea Dodon, prin mimarea concursurilor, de fapt, încearcă anihilarea completă a științei istorice. Vreau să mă refer expres la declarațiile premierului Chicu cinice și disprețuitoare la adresa mediului academic, să-i cer în mod public să-și ceară scuze, pentru că nu este de competența unui prim-ministru să aprecieze care ramuri ale științei sunt prioritare și care sunt secundare. Cercetarea nu este întotdeauna una care trebuie să-ți aducă bani, ea are menirea construcției unei societăți din punct de vedere intelectual, să fortifice fundamenetele spirituale ale societății și statul trebuie să răspundă adecvat acestor cerințe. Este o situație jalnică în care a ajuns știința din Republica Moldova din cazua gestului Partidului Democrat de a trece institutele de cercetare ale Academiei de Științe a Moldovei în subordinea MECC, o structură profund politizată, care la ora actuală și-a arătat pe deplin instrumentariul de care dispune atunci când dorește să anihileze o comunitate indezirabilă de intelectuali care înceracă să supraviețuiască. Dincolo de aceste aspecte, vreau să vă spun că la ora actuală asistăm la o tentativă de rescriere a istoriei. (…) Solicit în mod expres MECC să prezinte rezultatele concursului, să vedem unde s-au dus banii pentru cercetarea istorică, ce instituții au beneficiat și care este punctajul acordat. Solicit, de asemenea, de urgență, convocarea comisiei de specialitate pentru a lua în dezbatere criza majoră a cercetării din Republica Moldova. Nu mă refer doar la Institutul de Istorie, ci la toate institutele umanitare, în mod special este ICJPS, care este într-o situație similară cu Institutul de Istorie. (…) Fac apel la societate și la cetățenii Republicii Moldova printr-un reflex de solidaritate față de protestatrii istorici și ceilalți din mediul academic din fața Guvernului: să ne alăturăm, să susținem aceste demersuri, atrag atenția statului român, instituțiilor române: Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și Ambasadei asupra acestei tentative ascunse a Moscovei, prin interpușii Dodon, Chicu, Popovici, de a distruge istoria și identitatea românească într-un mod în care permit statul Republica Moldova. Atrag atenția Ambasadei UE și SUA că asaltul PSRM asupra mediului academic și intelectual nu este altceva decât o încercare de instaurare a unei dictaturi de tip stalinist”, a comentat deputatul.

Contactat astăzi de ZdG, directorul ICJPS, Victor Juc, a subliniat că „reforma nu a contribuit la îmbunătățirea salarizării, ci, din contra, la înrăutățire”.

„Oamenii din științele umanitare sunt dezavantajați: o formulă chimică este aceeași în toate țările, iar în domeniile științelor sociale și umaniste foarte mult depinde de subiectivism și mie mi se pare că ANCD nu a explicat bine experților care este miza acestui concurs, sunt uimit de rezultatele expertizării, pentru că a fost neprofesionistă și incorectă; depinde de bunul plac”, afirmă Juc.

Comentând reacția lui Chicu, acesta a spus că „este o sfidare la adresa oamenilor de știință” și i-a sugerat să se ocupe de dezvoltarea economiei naționale.

„Cred că deputații ar trebui să ia o atitudine asupra acestor declarații sfidătoare, nu-i problema lui să-i aprecieze pe oamenii care se ocupă de știință sau nu, nu el este cel mai bun expert ca să dea note”, a adăugat Victor Juc.

Directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru, a declarat că cei care nu vor avea proiecte rămân „în afara instituțiilor, oamenii rămân în stradă, nu știm ce să facem”.

„Unele proiecte nu au fost evaluate corect și de aici e nemulțumirea: e una să pierzi într-o competiție corectă și altceva e când trebuie să pierzi într-o competiție tendențioasă. Noi considerăm că proiectul la „istorie contemporană” a fost evaluat incompetent, subiectiv și cu rea-voință, cerem să ni se facă dreptate. În acest proiect sunt vreo 15-20 de persoane, la filosofie sunt șapte oameni, ei rămân pe drumuri. Cerem să ni se spună ce a fost cu proiectele aruncate la gunoi și să găsească resurse pentru ca oamenii aruncați în stradă pe nedrept să-și poată continua activitatea”, a afirmat Cojocaru pentru ZdG.

Referitor la declarațiile premierului, acesta a spus că cercetătorii nu merită un asemenea calificativ, iar declarațiile de acest gen nu ajută la detensionarea situației.

Conducătoarea ANCD, Viorica Boaghi, a relatat că au fost acceptate 166 din cele 250 de proiecte depuse, iar concursul s-a desfășurat în perioada 23 septembrie – 23 octombrie, procedura fiind publică.

„Solicitarea de finanțarea da fost dublă: 429 de milioane de lei, având un buget de 224 de milioane de lei. Este o concurență acerbă, e și normal ca unii să pice și alții să câștige. Noi nu îndreptăm eforturile noastre pentru un anumit domeniu, avem o ierarhie, depinde de punctaj. Sunt trei evaluatori: doi sunt pe domeniul de cercetare și unul pe cel economic-financiar. Rolul agenției este să organizeze concursuri și să finanțeze cele mai importante cercetări”, a precizat Boaghi.

Șeful MECC, Corneliu Popovici, susține că acum sunt „strânse roadele” reformelor inițiate în 2017, „care au făcut ca sistemul de cercetare să se afle la sfârșitul anului 2019 în prag de faliment”.

„Acum a fost modificat sistemul de finanțare, ca urmare a reformei și, respectiv, a fost schimbată în genere paradigma de cercetare, care se face în bază de proiect. Toate ajustările la cadrul normativ au necesitat timp și s-au încheiat acum. Până la 31 ianuarie au fost încheiate contracte pe baza proiectelor care au câștigat, iar recent a fost schimbată metodologia de finanțare instituțională, care trebuia să fie aprobată prin toamna anului 2019 și se oferă și finanțarea instituțională”, a explicat ministrul pentru ZdG.

În același timp, Popovici dă asigurări că bani pentru întreținerea institutelor de cercetare sunt suficienți și vor ajunge la acestea.

Cât despre acuzațiile privind imixtiunea politicului, acesta a spus că „sunt lucruri care nu corespund realității, nu are nimeni nicio intenție să sugrume, din contra, prin decizile și soluțiile identificate timp de trei luni, am salvat, practic, Institutul de Istorie de la faliment, ca urmare a reformelor adoptate de guvernările anterioare”.

„În decembrie, când au fost anunțate rezulatele concursului, Institutul de Istorie nu avea niciun proiect câștigat. Pentru a nu-l închide, am luat decizia, împreună cu ANCD, de a micșora volumul de finanțare cu 30%, cu scopul de a identifica surse și pentru alte proiecte care avea un punctaj bun. Erau 102 proiete, iar după soluțiile identificate au fost adăugate încă 64. (…) Am salvat sistemul de cercetare de la colaps”, a continuat el.

Ministrul a mai spus că nu poate comenta declarația lui Chicu și că protestatarii trebuiau să-l aștepte și să participe la ședința care a avut loc ieri.

„A fost surpriză protestul, lozincile și declarațiile au fost cu caracter pur politic, care nu au nimic cu situația cercetării”, a conchis el.

Reprezentanții AȘM nu au răspuns la apelurile ZdG.

La 10 martie, reprezentanții institutelor de cercetare sunt așteptați la Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.