Împreună: Inițiative care ne-au învățat solidaritatea pe timp de pandemie

La un an de la confirmarea primului caz de COVID-19 în R. Moldova, ne amintim despre episoadele emoționante în care unii dintre noi și-au spus că, în timpuri de restriște, nu vor lăsa mâinile în jos.

Sunt oameni care au vorbit deschis despre nedreptățile și lipsa de echipamente din sistemul medical, ori au oferit hrană celor rămași fără resurse, fie s-au reorientat spre producerea de viziere, în loc de jucării, ori au găsit resurse să aducă, în unele instituții, echipamentul medical necesar. Și poate că tocmai acum, când deși avem un vaccin, oboseala ne copleșește, e momentul potrivit să ne alăturăm acestora ori altor cauze de sprijin reciproc.

Un atelier de jucării s-a apucat să ajute spitalele

Acum 8 ani, antreprenorul Igor Hîncu punea bazele afacerii sale cu jucării educative – „EduJoc”. În primăvara anului 2020, determinat de situația pandemică, schimba jucăriile pe viziere și boxe pentru intubare, urmând ca echipamentele să ajungă la mai multe spitale din R. Moldova.

„În primele luni, am făcut 45 de mii de viziere și le-am distribuit. Asta a fost foarte important – nu doar producerea, dar și distribuția, adică le-am dus până la destinatar. Am mai împărțit apoi alte 35 de mii, pe care le-am primit din donații. Adică, 80 de mii în total, doar viziere. Ulterior, am fost rugați de medicii de la Terapie Intensivă să-i ajutăm și cu boxele de intubare”, povestea în acea perioadă Igor Hîncu.

Evident, nu s-a oprit la acestea, iar pe lângă medici, Igor Hîncu și familia sa au decis să ajute și pacienții.

„Criza m-a făcut să înțeleg că cea mai eficientă metodă de a depăși un impas este să fim solidari”, argumentează el.

Au urmat numeroase donații de echipamente prin țară. Apoi, proiectul „Fereastra speranței”, un dispozitiv care permite accesarea pozelor, mesajelor video de încurajare sau chiar conectarea virtuală cu cei dragi.

După acesta, crearea de măști speciale cu ecran sau „măști cu emoții”, cum le spune Igor Hîncu, pentru a ajuta persoanele cu nevoi speciale în eliminarea barierelor de comunicare. Primul lot de măști a ajuns la ASRM, iar al doilea – la Școala Specială nr. 12 din Chişinău.

Ulterior, la atelier s-a muncit la crearea unei porți de dezinfectare cu UVC, UVA și dispersare de dezinfectant, care a fost donată Spitalului „Sf. Treime” din Chișinău. Cu ajutorul acestui tunel, medicii pot trece în siguranță din zona roșie și se pot dezechipa fără risc de contaminare.

La început de 2021, în ianuarie, Igor Hîncu și Victoria Novac au decis să reinvestească premiul obținut de la ODIMM pentru Responsabilitate Socială și să facă o bucurie, în ziua de Crăciun, copiilor internați la spital, mergând acolo cu o sanie „zburătoare”, creată în atelierul lor.

Un asistent medical de la Urgențe și lecția sa de curaj

Tot în 2020, un video publicat de către un asistent medical de 22 de ani în legătură cu lipsa de echipament adecvat al celor care munceau pe ambulanțe devenea viral. Se întâmpla într-o perioadă când nu orice lucrător din medicină ar fi ales să vorbească deschis despre aceste probleme. La scurt timp, ZdG relata povestea emoționantă de curaj a lui Eugen Cebotari. „Acum e timpul nostru, al celor din medicină. Dacă permanent ne va fi frică, vom continua să lucrăm în asemenea condiții, cu același echipament, cu aceleași salarii și niciodată nu vom fi respectați”, ne spunea el.

La un an după acele evenimente, tânărul povestește că viața lui nu s-a schimbat radical. Prin septembrie 2020, a fost și el infectat cu COVID-19, iar la scurt timp după ce s-a tratat, a mers în România la studii, prin intermediul programului Erasmus. Înainte de plecare, s-a concediat. Patru luni, Eugen a învățat acolo, iar acum, întors acasă, spune că e pregătit să revină la munca în medicina de urgență.

„În România, am văzut mai multă responsabilitate, totuși. În public se poartă măști, conform recomandărilor, iar după ora 23.00 lumea nu prea mai circulă. Autoritățile de la noi trebuie să aibă o atitudine mai serioasă față de ceea se întâmplă, să nu lase lucrurile în voia sorții. Sistemul juridic și cel medical sunt piloni de bază ai unei țări și dacă acestea suferă, nu are cum să fie bine. Dacă acestea ar fi fost mai puternice, poate că această pandemie ar fi fost gestionată mai eficient”, opinează Eugen. 

Asistentul medical Eugeniu Cebotari publica sâmbătă, 11 aprilie 2020, un video în care arăta echipamentul medical necalitativ cu care mergea în teren. Ulterior, el a declarat că „a fost rugat insistent” să șteargă acea postare. Pe 12 aprilie 2020, Eugeniu spunea că la câteva ore de la difuzarea acelui fragment video în mass-media, în jurul orei 19:00, au fost aduse măști „de calitate decentă”. 

O inițiativă de voluntari care livrau pachete cu mâncare, devenită ONG 

Inițiativa „Împreună împotriva COVID-19”  a pornit ca un serviciu voluntar de livrări la domiciliu pentru cei care nu puteau și nu trebuiau să iasă din casă, odată cu declararea stării de urgență. Ulterior, însă, aceasta s-a extins, iar persoanele care s-au oferit voluntare sunt puse în fața celor mai diverse și complicate cazuri. 

Inițiativa s-a transformat într-un ONG – „Laolaltă”, fondat oficial la sfârșit de decembrie 2020.

„Oamenii, cetățenii, voluntarii practic au preluat povara crizei pe umerii lor. Noi acum am închiriat primul nostru birou și vom avea sediu. Am câștigat două granturi, care ne-au ajutat să menținem echipa și să oferim în continuare suport beneficiarilor, precum și să întreținem Linia Verde”, spune una dintre voluntarele și coordonatoarele proiectului, Constanța Dohotaru.  

Până la Anul Nou, în fiecare săptămână, echipa distribuia 50 de pachete cu mâncare beneficiarilor, persoanelor care sunau la Linia Verde sau organizațiilor de veterani, persoanelor nevăzătoare, persoanelor cu necesități speciale ori oamenilor din diverse sate, care au rămas fără surse de existență din cauza pandemiei. Cea mai recentă livrare, de 100 pachete, a avut loc săptămâna trecută.

Pe 22 martie, inițiativa împlinește un an, iar Constanța susţine că a fost unul greu, în care, practic, fiecare coordonator a trecut prin sindromul arderii profesionale și prin oboseală cronică. Ceea ce își doresc pe viitor e să lucreze la crearea unor mecanisme de ajutor sustenabil pentru beneficiari, ajutând comunitățile locale să fie mai reziliente.

Un medic migrant are grijă de colegii de acasă 

Tot în primăvara anului trecut, un videolaringoscop și 60 de lame de unică folosință au fost donate IMSP Centrul COVID-19 de la Moldexpo. Acestea au fost procurate din donații.

Astfel, la început de aprilie 2020, câteva persoane, împreună cu medicul Ludmila Furtună, revenită în R. Moldova după 10 ani de muncă în Italia, au inițiat o colectă de fonduri pentru procurarea unui videolaringoscop, cu scopul de a proteja medicii de infectarea cu COVID-19.

„Eu mă bucur că am pornit, împreună cu alți membri ai diasporei, asemenea inițiative și că rodul lor a ajuns rapid la destinație, la medicii din prima linie. Recent, am vorbit cu ei și mi-au spus că le prinde foarte bine acest instrument, cu ajutorul căruia reușesc să facă manevre de intubare a pacienților gravi. Anterior, au mai fost aduse două echipamente de acest fel – unul la Spitalul de Urgențe și altul – la Spitalul Nr.1”, precizează Ludmila Furtună. 

Videolaringoscopul este folosit la intubarea pacienților cu COVID-19 cu insuficiență respiratorie, care au nevoie să fie conectați la ventilatorul de respirație artificială. Acesta permite medicilor care fac intubarea să se afle la o distanță de 80 cm – 1 metru de la pacient, reducând riscul de infectare.

Anterior, Crucea Roșie din Parma, Italia, a donat R. Moldova două ambulanțe și 90 de paturi de spital.

Odată cu pandemia, în R. Moldova au apărut și alte numeroase inițiative de suport reciproc – din interior sau, deseori, din diasporă, fie că era vorba de suport psihologic sau sub formă de produse alimentare, fie sub formă de donații pentru adăposturile de animale. În alte cazuri, specialiștii se ofereau să traducă și să distribuie informații legate de prevenirea răspândirii coronavirusului. Așa ne încurajam, la acel început de criză, să mergem mai departe. Pentru că, în fața fricii, deși pare să uităm asta, suntem mai puternici doar fiind împreună.