Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Eugenia Butnaru, Artistă a Poporului,…

Eugenia Butnaru, Artistă a Poporului, a decedat la 84 de ani

A decedat Eugenia Butnaru, Artistă a Poporului, care și-a dedicat viața artei teatrale din R. Moldova. Anunțul a fost făcut de către Uniunea Teatrală printr-un mesaj postat pe Facebook.

În mesaj, reprezentanții Uniunii Teatrale își exprimă regretul și transmit condoleanțe tuturor celor care au îndrăgit-o pe artistă.

Uniunea Teatrală din Moldova este îndurerată de trecerea la cele veșnice a actriței EUGENIA BOTNARU, Maestru în Artă.

Eugenia Botnaru s-a născut la 3 ianuarie 1936, în satul Gribova, raionul Drochia, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Actorie a Institutului de Arte „G. Muzicescu” din Chișinău în ani 1958–1962, în clasa profesorilor V. Gherlac, P. Baracci, V. Cupcea.

A activat în trupa Teatrului dramatic „Aleksandr Pușkin” (azi Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău) în anii 1957–1989, după care la Teatrul folcloric „Ion Creangă” până în 1996.

Din 1996, a activat în cadrul Asociației de Creație „Buciumul”. A jucat în sute de spectacole de teatru, film și spectacole radio. Are mulți discipoli, activând și în calitate de pedagog în domeniu.

Generații întregi au crescut cu vocea ei inconfundabilă, cu jocul de mare talent în spectacolele „Păsările tinereții noastre”, „Soacra cu trei nurori”, „Tata”, „Pomul vieții”, „Cât o fi să mai trăim”, „Muza de la Burdujeni”, „Zamolxe”, „Război și pace”, pelicula cinematografică „Singur în fața dragostei” și multe multe altele.

Ne exprimăm regretul profund și condoleanțele pentru cei apropiați! Dumnezeu să o odihnească în pace”, se menționează în mesaj.

Eugenia Butnaru, Artistă a Poporului, și-a dedicat viața artei teatrale din Moldova.

Într-un interviu acordat anterior pentru Ziarului de Gardă, artista a povestit cum a ajuns să facă actorie, la ce ar fi renunțat dacă ar fi luat-o de la capăt și care au fost cele mai prețioase valori din viața sa.

INTERVIUL INTEGRAL ÎL GĂSIȚI AICI: Interviu: „Atunci când merg la piaţă, vreau să nu fiu ca la un spectacol, unde văd, dar nu pot atinge”