Câți medici care suferă de boli cronice sau sunt trecuți de 60 de ani activează în prima linie în lupta cu COVID 19 și cum statul (nu) îi protejează
Potrivit Codului Muncii, orice angajat trebuie să presteze o muncă care nu-i pune în pericol viața și sănătatea. În această perioadă însă, multe cadre medicale din R. Moldova au ajuns să se simtă prinse între ciocan și nicovală.
Legea îi obligă să trateze orice pacient a cărui viață este în pericol, dar lipsa măsurilor de protecție împotriva infecțiilor îi lasă neajutorați în fața noului coronavirus. Unii cedează emoțional sau chiar doresc să demisioneze, declarațiile lor fiind prezente zi de zi în mesajele publicate de ei sau prin intermediul jurnaliștilor.
În acest sens, Ziarul de Gardă a aflat ce măsuri a întreprins statul pentru acei medici care se află în prima linie în lupta cu virusul, în special pentru cei care au atins vârsta de 60 de ani, dar și pentru cei care suferă de diverse maladii, persoanele cele mai vulnerabile în fața virusului.
În prima linie a luptei cu noul coronavirus activează 3571 lucrători medicali, din ei 754 suferă de boli cronice
Contactați de Ziarul de Gardă, reprezentanții de la Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale, au declarat că în cadrul instituțiilor medicale spitalicești care sunt implicate în acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID -19 activează 3571 lucrători medicali, din ei 754 de persoane au declarat că suferă de boli cronice. Totodată, cea mai mare parte a acestora (494 de persoane) sunt în vârstă de 60 de ani.
„Implicarea medicilor în activități directe de acordare a asistenței medicale pacienților cu COVID a fost limitată conform prevederilor ordinului MSMPS nr. 385/2020, cu estimarea de către conducătorii IMSP a posibilităților alternative de activitate, inclusiv la distanță. Astfel de activități au fost posibile pentru 103 persoane cu maladii cronice”, susțin reprezentanții MSMPS.
Conform datelor raportate de către instituțiile medico-sanitare, la începutul anului, în asistența medicală primară activează 1591 medici de familie și 3932 asistenți medicali de familie. Vârsta medie a medicilor de familie depășește 50 ani, precizează MSMPS.
„Prin actele normative ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, s-a pus accent pe asigurarea accesului populației la servicii medicale, reieșind din condițiile noi de activitate.
Au fost stabilite reglementări clare pentru diferite categorii de populație, diferite tipuri de servicii și instituții, în vederea asigurării accesului la servicii medicale, în condiții sigure, pentru cazurile când asistența medicală nu poate fi amânată și nici nu poate fi realizată la distanță.
De asemenea, s-a pus accent pe organizarea supravegherii/consultațiilor prin telefon, pagini în rețele de socializare, cu excepția cazurilor, când asistența medicală nu poate fi amânată și nici nu poate fi realizată la distanță, precum și oportunitatea și importanța asigurării continue a tratamentului de susținere, în cazul maladiilor cronice.”
Reprezentanții de la minister au mai declarat că persoanele care sunt trecuți vârsta de 60 ani sau care suferă de maladii cronice sunt antrenați pe larg în activități la distanță, de exemplu: monitorizare telefonică a pacienților cu COVID.
„În cadrul serviciului de asistență medicală urgentă prespitalicească activează în prima linie peste 800 de lucrători medicali. Din ei circa 10%, cu vîrsta peste 60 de ani continuă să activeze în cadrul echipelor de urgență. 90 de persoane sunt în concediu, conform legislației și activează la distanță”, a precizat MSMPS.
Șefa direcției Asistență Socială și Sănătate a primăriei Chișinău, Tatiana Bucearschi a precizat că toți medicii din Chișinău care au împlinit vârsta de 60 de ani sau care suferă de maladii cronice, au posibilitatea „în orice moment” să își ia concediu.
„Ca să fie clar, noi nu am trimis categoric persoanele în vârstă de 60 de ani în concediu. Referitor la aceste persoane noi suntem mai receptivi pentru acordarea concediilor chiar dacă la moment este strictă necesitate de medici. Desigur că la moment sunt și medici trecuți de 60 de ani care activează, din dorința proprie. Cu toate acestea, noi ne-am asigurat ca toți medicii din spitalele din Chișinău să fie aibă la dispoziție toate măsurile de protecție”, a declarat Bucearschi pentru Ziarul de Gardă.
Ce spun directorii de spitale?
În cadrul Spitalului Clinic Republican, medici care sunt în categoria de risc sporit de infectare cu noul coronavirus nu sunt implicați în activitatea zilnică, dă asigurări directorul instituției, Andrei Uncuța.
„Niciun medic care suferă de boli cronice sau dacă este trecut de 60 de ani este obligat să lucreze în secția unde sunt tratați pacienții diagnosticați cu noul coronavirus. (…) Cu toate acestea, nu toți medicii sunt testați pentru COVID – 19. Sunt testați doar acei care prezintă simptome, acei care au senzația sau acei care solicită. Zilnic în spitalul nostru sunt testați 10 – 15 medici. Nu avem scopul să fie testați toți”, a precizat Andrei Uncuța, fiind întrebat dacă medicii care sunt implicați în prima linie li se face regulat testul pentru COVID -19.
Sergiu Vasiliță, directorul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, a declarat că acei lucrătorii medicali care ar fi în pericol sporit de infectare nu activează sau lucrează de acasă.
„Lucrătorii medicali din această categorie au posibilitatea de lucra de acasă și au avut posibilitatea de a alege dacă vor să lucreze în prima linie sau nu. Cu toate acestea, spitalul nostru dispune de medicamentele și echipamentele necesare. Astfel, medicii care au decis ca în această perioadă să lucreze de la distanță i-a fost oferit tot acordul și asistența necesară. Aceștia pot consulta pacienții de la telefon”, a spus Vasiliță.
Întrebat dacă în această perioadă concediul unui medic este plătit sau nu, Vasilița a spus că: „dacă un medic are concediul programat din timp atunci acesta este achitat, iar dacă alege să-și ia acum concediu din motiv că i-ar fi frică că s-ar infecta cu noul coronavirus, acest concediu este considerat a fi din cont propriu”.
Potrivit Codul Muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de pînă la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre).
Și directorul Spitalului Raional din Orhei declară că toți medicii care au atins vârsta de 60 de ani, dar și cei care suferă de maladii cronice li s-au propus să își ia concediu medical. Cu toate acestea, spune acesta, doar câțiva au ales să își ia concediu, „restul activează și acum”.
Ce se întâmplă din punct de vedere legal cu medicii care nu doresc să activeze în această perioadă
Contactată de Ziarul de Gardă, avocata Olesea Doronceanu, de la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, a precizat că potrivit Codului Muncii și conform legislației naționale, dar și internaționale, orice angajat are dreptul în primul rând la securitatea muncii și nimeni nu trebuie să presteze o muncă care i-ar pune în pericol viața și sănătatea. În caz că angajatorul nu-i asigură condiții medicul poate, în orice moment, să rezilieze contractul de muncă.
„Orice contract de muncă poate fi reziliat fie din inițiativa angajatorului fie din inițiativa salariatului. Una dintre obligațiile lucratorului medical este să-și îndeplinească conștiincios atribuțiile de muncă, adică să presteze servicii medicale. Problema majoră cu care se confruntă astăzi lucrătorii medicali este dilema în care sunt impuși să activeze, adică prestarea muncii în condiții de risc sporit.
Salariatul, conform Codului Muncii și conform legislației naționale dar și internaționale, are dreptul la condiții de muncă corespunzătoare cerințelor de securitate și sănătate în muncă. Nimeni nu poate fi obligat și nu trebuie să presteze o muncă care i-ar pune în pericol viața și sănătatea. În cazul în care angajatorul nu-i asigură salariatului condiții sigure de muncă (la momendul dat în cazul medicilor sunt echipamentele de protecție) medicul poate refuza prestarea serviciului până când nu vor fi asigurate condiții optime de muncă. Refuzul prestării serviciilor medicale nu înseamnă și dreptul salariatului de a nu se prezenta la serviciu, deoarece în acest caz salariatul ar putea fi concediat de către angajator potrivit Codului Muncii”, explică avocata.
Totodată, potrivit avocatei, lucrătorii medicali trebuie să cunoască și deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale deoarece „prin unele decizii au fost operate derogări de la legislația muncii (spre exemplu, nu se admit cererile de concediu anual, salariații din concediu pot fi rechemați la serviciu, munca suplimentară nu se remunerează dublu etc)„.
Avocata mai spune că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă medicii în perioada dată este că aceștia sunt obligați conform Codului Muncii să mai activeze în instituție încă două săptămâni de la depunerea cererilor de demisie.
„O altă opțiune pentru salariatul care nu mai vrea să lucreze este depunerea unei cereri de concediere din proprie inițiativă. Cererea se depune la administrația instituției medicale, după care, conform Codului Muncii, persoana este obligată să mai lucreze încă două săptămâni. În acest timp, angajatorul are posibilitatea să găsească o altă persoană pentru ocuparea postului vacant dar și salariatul poate să-și retragă cererea de concediere
În cazul în care medicul nu vrea să rezilieze contractul de muncă (să se concedieze din proprie inițiativă) dar dorește să continue să lucreze doar că în condiții sigure pentru viața și sănătatea sa, el trebuie să explice angajatorului în formă scrisă de ce refuză să presteze munca și ce condiții trebuie să-i fie asigurate pentru continuarea muncii. Dacă totuși administrația instituției medicale nu întreprinde nici o măsură pentru asigurarea condițiilor de muncă, nu exclud faptul că salariatul ar putea fi concediat de către angajator fiindcă nu vrea să lucreze sau fiindcă nu se prezintă la serviciu”, a precizat Doronceanu.
În acest context, potrivit avocatei, după emiterea deciziei de concediere (ordinul), dacă salariatul consideră că a fost concediat ilegal, el are tot dreptul să se adreseze în instanța de judecată pentru a demonstra faptul concedierii nejustificate și ilegale și să ceară compensarea prejudiciului material sau moral.
„Noi la Centrul de Criză creat de IDOM foarte des primim mesaje anonime prin care medicii ne spun că nu vor nici să se concedieze, nici să fie concediați, aceștia vor doar să lucreze în condiții sigure care nu le-ar pune în pericol viața și sănătatea. Tot medicii ne mai spun că de multe ori pentru a-i obliga să vină la lucru, angajatorii le spun medicilor că îi vor concedia, că nu vor mai primi premiile și îndemnizațiile care sunt lunar fixate, că le vor deschide dosare penale etc. De multe ori medicii reclamă umilință, amenințări, lucru în condiții de stres, gărzile interminabile dar și multe alte situații”, a punctat avocata Olesea Doronceanu de la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova.
Potrivit Dispoziției 15 din 8 aprilie luată de Comisia pentru Sitații Excepțioanale este interzis persoanelor în vîrstă de peste 63 ani, aflarea în afara domiciliului şi în spaţiile publice fără necesitate stringentă, cu excepţia:
- deplasărilor în interese de serviciu;
- deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare;
- deplasarea pentru asistenţă medicală, ce nu poate fi amânată;
- deplasarea pentru alte motive justificate şi care nu pot fi amânate.
Potrivit ultimelor date oferite de MSMPS, din numărul total de cazuri de infectare cu noul coronavirus, 747 sunt în rândul lucrătorilor medicali.
Numărul persoanelor din sistemul medical, infectate cu noul virus, se repartizează după cum urmează:
- 273 asistenți medicali
- 223 personal auxiliar
- 200 medici
- 47 felceri
- 13 farmaciști
- un paramedic
Până acum, pe teritoriul R. Moldova s-au înregistrat cinci decese provocate de noul coronavirus în rândul lucrătorilor medicali.
Ecaterina Litvinschi, originară din Cricova, a fost primul medic decedat din cauza noului coronavirus. Femeia avea 79 de ani activa la Centrul Național de Medicină Urgentă Prespitalicească. Al doilea deces înregistrat în rândul medicilor este al Ludmilei Caraion, medic la Substația Medicală Urgentă din Soroca, în vârstă de 65 de ani. Valeriu Pripa este al treilea medic care a pierdut viața cu noul coronavirus. Acesta avea 59 ani și activa în cadrul unei clinici private. Lidia Lungu, asistentă medicală din cadrul Spitalului Raional Fălești s-a stins din viață la vârsta de 68 de ani. Și Ivan Şiman, şeful secţiei chirurgie a Spitalului Raional Orhei a decedat la vârstă de 68 ani.
MSMPS preciza anterior că cei mai mulți medici infectați sunt din cadrul spitalului raional și asistența medicală urgentă din Soroca, Ștefan –Vodă, Fălești și Glodeni.
