• 12 ani de la protestele generației „7 aprilie 2009”. Cronologia evenimentelor: cum a început „revoluția”

    12 ani de la protestele generației „7 aprilie 2009”. Cronologia evenimentelor: cum a început „revoluția”
    07 aprilie 2021 | 07:35

    Astăzi, miercuri, 7 aprilie 2021, se împlinesc 12 ani protestele care au urmat scrutinul parlamentar din 5 aprilie 2009. Rezultatele alegerilor parlamentare, care arătau victoria Partidului Comuniștilor din R. Moldova și 60 de mandate în viitorul Legislativ, a determinat mii de tineri să iasă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), în semn de protest împotriva regimului comunist.

    Protestul, inițial pașnic, s-a transformat ulterior într-o manifestație violentă cu dezordini în masă, iar sute de tineri au ajuns să fie maltratați în comisariate. Deși au trecut 12 ani de la acele evenimente, nu se cunoaște adevărul despre cei vinovați de organizarea și provocarea violențelor, iar cei care, în 2009, ocupau funcții înalte în stat au rămas nepedepsiți, unii aflându-se la guvernare și până în prezent.

    Anterior, în baza informațiilor prezentate de Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT), am realizat o retrospectivă cu privire la campania electorală și rezultatele alegerilor din 5 aprilie 2009.

    În campanie electorală

    După ce Parlamentul R. Moldova adoptă o hotărâre prin care stabilește data de 5 aprilie 2009 – ziua alegerilor parlamentare, cu două luni înainte de ziua scrutinului, Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță înregistrarea candidaților.

    Șeful statului în acea perioadă, Vladimir Voronin, asigura reprezentanții Consiliului Europei că vom avea un scrutin liber și corect, cu respectarea pluralismului de idei, iar ambasadorul SUA la Chișinău în anii 2008-2011, Asif Chaudhry, își exprima mulțumirea față de modul în care începea electorala, remarcând lipsa unor nereguli în desfășurarea campaniei. Totodată, diplomatul american adăuga că „până la alegeri, mai este timp şi nu se poate vorbi cu fermitate că totul va fi bine”.

    Vitalie Pârlog, ministrul Justiţiei în anii 2006-2009, își exprima convingerea că, la scrutinul din 2009, va fi asigurat un grad mai înalt de transparenţă, în raport cu alegerile anterioare, din 2005.

    „R. Moldova este o ţară cu o democraţie tânără şi de aceea trebuie să facă faţă mai multor provocări, inclusiv privind organizarea unor alegeri corecte, libere şi democratice”, spunea ministrul.

    Vladimir Voronin afirma, în acea campanie, că formaţiunea pe care o conduce va obţine majoritatea constituţională sau cel puţin majoritatea absolută în urma alegerilor din 5 aprilie, iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), în frunte cu Vlad Filat, îi amintea lui Voronin despre zilele numărate în care comuniștii mai rămâneau la guvernare.

    „Aceste alegeri au o semnificaţie aparte pentru Moldova — ele reprezintă o importantă etapă în schimbarea clasei politice autohtone, consemnează începutul schimbului de generaţii în politică”, declara Vlad Filat în cadrul unui interviu oferit agenției Infotag.

    Pe 24 martie 2009, conform rezultatelor Barometrului de Opinie Publică (BOP), Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) urma să obțină 36,2% din voturile alegătorilor, în condiţiile în care 26,4% dintre alegători rămâneau indeciși cui să dea prioritate. Conform sondajului, cu mai puțin de două săptămâni înainte de scrutin, persoanele care optau pentru PCRM erau, în special, oameni în etate, de genul feminin, de naționalitate ucraineană şi rusă, cu un nivel de studii redus, iar ratingul PCRM de atunci era mai mic cu 10% în raport cu cel dinaintea alegerilor parlamentare din 2005. Din rezultatele prezentate de BOP, alte formațiuni care ar accede în Parlament ar fi PLDM, cu 8,3%, Partidul Liberal (PL) – cu 8,2% şi Alianța „Moldova Noastră” (AMN) – cu 5,4%. Celelalte partide nu s-ar ridica la pragul electoral de 6%. Sondajul a fost realizat în perioada 28 februarie – 14 martie 2009.

    În zilele de 24-25 martie 2009, partidele politice AMN, PL şi PLDM lansează trei declarații cu un singur apel, privind intenția de a crea o coaliție post-electorală. Prima propunere a venit din partea AMN, liderul formațiunii fiind atunci Serafim Urecheanu, care afirma că pentru simplificarea şi motivarea electoratului democratic ar fi necesară crearea unui pol al partidelor democratice. Drept răspuns, PLDM a salutat această inițiativă a AMN și a subliniat necesitatea consolidării forţelor democratice şi coordonarea tuturor acțiunilor în comun acord. În declarația PL, în fruntea căruia era Mihai Ghimpu, se spunea că liberalii erau conștienți că, după votul din 5 aprilie, va fi nevoie de o coaliție de guvernare, formată din partidele ce vor intra în Parlament, cu excepția PCRM. Totodată, PL promitea să depună toate eforturile pentru formarea unei coaliții democratice, în baza principiilor unei guvernări competente, oneste, realizate în interesul cetățenilor.

    În urma procesului de înregistrare a candidaților pentru alegerile parlamentare au fost admiși 21 de concurenți: 15 partide politice şi 6 canditaţi independenţi. Ulterior, două partide şi un candidat independent s-au retras din cursă. În consecință, în buletinele de vot, în dreptul acestor concurenți a fost aplicată ştampila „Retras”.

    Rezultatele alegerilor au generat proteste în masă

    După desfășurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, conform rezultatelor anunțate de CEC, în noul Parlament al R. Moldova au acces patru partide politice:

    PCRM a obținut 49,48% din sufragii, urmat de PL cu 13,13% din numărul total de voturi, PLDM – cu 12,43%, iar AMN – cu un rezultat de 9,77%. Ceilalți 13 concurenți, care nu au depășit pragul electoral au acumulat în total 15,19% din voturile alegătorilor, acestea fiind distribuite ulterior, în mod proporțional, celor patru învingători, în conformitate cu prevederile Codului electoral.

    În urma anunțului făcut de CEC privind rezultatele scrutinului, pe 6 aprilie, în PMAN au ieșit la protest câteva mii de persoane, invocând fraude electorale şi cerând alegeri repetate. Mesajul lansat în spațiul on-line: „Tinerii declară ziua de 7 aprilie – zi de doliu naţional în R. Moldova” a adunat mai mulți protestatari tineri în centrul Chișinăului. Participanții la protestul pașnic au afișat pancarte cu următoarele mesaje: „Mai bine mort decât comunist”, „Trezeşte-te, Patrie drogată”, „Nu fraudării alegerilor”, „Jos clanul comunist”.

    Pe 7 aprilie 2009, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă prin care califică drept ilegale şi inadmisibile acțiunile organizatorilor și participanților la întrunirea din 6 aprilie sub genericul „Zi de doliu” și anunță pornirea urmăririi penale pe faptul organizării şi participării active la dezordini în masă.

    În timp ce numărul protestatarilor creștea, iar protestul lua amploare, în jurul orei 12.00, mulţimea se îndrepta spre sediul Președinției şi al Parlamentului, unde au continuat să scandeze lozinci anticomuniste. O parte din protestatari au urcat pe pragul Președinției, iar polițiștii au făcut un scut, care începea să fie atacat de unii manifestanți. La acel moment, numărul protestatarilor ajungea la circa 30 de mii de oameni, iar în clădirile Președinției şi a Parlamentului unii participanți la protest au început să arunce cu pietre și bolovani. Între reprezentanții ordinii publice și protestatari altercațiile s-au intensificat, iar protestele au devenit violente.

    În numai câteva ore, protestele scapă de sub control, manifestanți violenți atacă forțele de ordine, incendiază şi devastează sediile Parlamentului şi ale Președinției, unde sunt arborate drapelele Uniunii Europene şi a României. În acest timp, televiziunea publică difuzează un film artistic, iar radioul public pune pe post muzică. Parvin informații că autocare cu studenți moldoveni în România se îndreaptă spre Chișinău pentru a se alătura protestelor. Manifestații de solidaritate au loc în mai multe oraşe din România. Spitalul de Urgență din Chișinău e plin de protestatari şi polițiști însângerați.

    În intervalul cuprins între orele 17.00-18.00, liderii partidelor de opoziție cheamă mulțimea la proteste pașnice și declară că vor cere CEC-ului anularea alegerilor parlamentare. Reprezentanții partidelor parlamentare se întrunesc pentru negocieri. La acel moment, atmosfera generală era una de haos: de pe acoperișul Parlamentului iese fum negru, pe scările din fața Președinției stă o tribună, la care protestatarii fac poze.

    În noaptea de 7 spre 8 aprilie, polițiștii au început să intervină în forță împotriva manifestanților care se mai aflau în stradă. În consecință, aproximativ 200 de persoane, printre care și minori, au fost escortate în comisariatele de poliţie pentru cercetări în cauze penale intentate pe acte de tâlhărie, jaf, huliganism şi alte infracțiuni. Mai târziu, s-a constatat că, în noaptea respectivă, zeci de tineri au fost bătuţi în PMAN şi în comisariate. Tânărul Valeriu Boboc a murit în urma loviturilor, iar în presă s-au vehiculat şi alte nume de tineri decedaţi, Ion Ţâbuleac şi Eugen Ţapu, ancheta oficială, însă, nu a confirmat vreo legătură a deceselor acestora cu evenimentele din 7 aprilie.

    Pe 8 aprilie au fost făcute descinderi în universități şi licee, iar în zilele de 8-14 aprilie, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, au fost arestate preventiv peste 160 de persoane, preponderent studenți. Preşedinţia şi Guvernul sunt înconjurate de cordoane de poliţişti cu scuturi. Forţele de menţinere a ordinii publice au stat camuflate şi în spatele Parlamentului, intrarea fiind păzită de polițiști în civil, care supravegheau ca nimeni să nu aibă acces.

    Pe 10 aprilie, președintele PCRM, Vladimir Voronin, înaintează un demers către Curtea Constituțională prin care solicită renumărarea integrală a voturilor. Rezultatul renumărării, însă, nu a produs vreo schimbare, comuniștii având asigurate 60 din cele 101 de locuri în Parlament.

    Opoziția parlamentară, formată din 41 de deputați, boicotează alegerea șefului statului, prin urmare Vladimir Voronin dizolvă Parlamentul și anunță alegeri legislative anticipate pentru data de 29 iulie 2009, în rezultatul cărora la putere vine Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), formată din PLDM, PDM, PL și AMN.

    În urma protestelor din 6 și 7 aprilie 2009, zeci de tineri protestatari, reținuți în plină stradă, după câteva zile petrecute în penitenciare, au ajuns la spital cu diverse traumatisme. Din 272 de polițiști care au solicitat îngrijiri medicale, 56 au fost internați în spitale, iar 37 de angajați ai poliției au fost supuși intervențiilor chirurgicale. După 12 ani de la protestele sângeroase din aprilie 2009, pentru acele orori, niciun înalt oficial nu a fost condamnat la detenție.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    DOC/ Averea declarată pentru anul 2020 de către directorii ANRE. Directorul general al instituției a ridicat un salariu de peste un milion de lei

    Agenţia Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) este condusă de un Consiliu de administrație format din cinci directori. Membrii Consiliului de administrație al ANRE sunt numiți prin hotărâre de Parl…
    DOC/ Averea declarată pentru anul 2020 de către directorii ANRE. Directorul general al instituției a ridicat un salariu de peste un milion de lei

    DOC/ Decizia CSJ în cazul fostului procuror Sergiu Zmeu care a încercat repetat să devină judecător

    Fostul procuror Sergiu Zmeu propus la funcția de judecător, dar respins de președintele R. Moldova din cauza unor probleme de reputație, pierde procesul intentat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii…
    DOC/ Decizia CSJ în cazul fostului procuror Sergiu Zmeu care a încercat repetat să devină judecător

    FOTO/ Un nou lot de vaccinuri COVID-19 din partea COVAX a ajuns în R. Moldova

    R. Moldova a primit sâmbătă încă 48 de mii de doze de vaccin AstraZeneca COVID-19 expediate prin facilitatea COVAX, un parteneriat între CEPI, Gavi, UNICEF și OMS. Lotul actual va aduce numărul de doze primite…
    FOTO/ Un nou lot de vaccinuri COVID-19 din partea COVAX a ajuns în R. Moldova

    Cehia i-a anunțat în căutare pe agenții GRU Petrov și Boshirov. Unul s-a identificat cu pașaport moldovenesc

    Agenții ruși Alexander Petrov și Ruslan Boshirov, pe care Londra îi suspectează de otrăvirea fostului ofițer GRU Sergei Skripal, au fost anunțați în căutare internațională de către poliția cehă. Unul din bărbaț…
    Cehia i-a anunțat în căutare pe agenții GRU Petrov și Boshirov. Unul s-a identificat cu pașaport moldovenesc

    DOC/ Azilul politic şi cetăţenia vor fi acordate de o nouă comisie. Președinta Sandu a semnat un decret în acest sens

    Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a semnat un decret privind modificarea componenței Comisiei pentru problemele cetățenilor și acordării de azil politic de pe lângă președintele R. Moldova. Din componența Com…
    DOC/ Azilul politic şi cetăţenia vor fi acordate de o nouă comisie. Președinta Sandu a semnat un decret în acest sens