(video) Sadova a semnat pentru unirea cu România: „Dar cât se poate să aștepți? Ia uitați-vă că au trecut 26 de ani!”

Localitatea de baștină a președintelui R. Moldova, satul Sadova, raionul Călărași, a semnat la 10 martie declarația-simbol de unire cu România. Peste 500 de locuitori și-au pus semnătura pe document, iar astăzi a avut loc evenimentul festiv în cadrul căruia edilul Vladimir Susarenco, ex-primari și consilieri au făcut publică Declarația de unire. În timp ce unii săteni au scandat „Unire!”, alții s-au pronunțat împotrivă.

„Sadova este unul dintre acele sate care poate servi drept model de comunitate umană care discută asupra unor probleme”, și-a început discursul fosta primară a localității, Eugenia Bulat, care a încercat să calmeze spiritele celor două tabere, pro și împotriva unirii.

„Să dăm dovadă de respect unii față de alții. Să ne spunem părerea fiecare, inclusiv cei care au semnat fiind de altă părere. Tertipurile acestea noi le cunoaștem, nu sunt demne de respect. Satul Sadova a fost un sat de oameni răzeși, un sat de oameni gospodari. Să încercăm să ne respectăm. Suntem descendenți din acei oameni. Vă spun sincer, vă respect opinia tuturor, și cei de o parte, și cei de alta. Am venit, într-adevăr, în fața dumneavoastră, în fruntea acestui sat, nu că am rupt cămașa pe mine, nu de asta, m-a îndemnat lumea, mi-au zis că printre noi sunt vrednici mulți, dar cărturari mai puțini, și chiar dacă mulți mă sfătuiau să renunț, că este un lucru bărbătesc, l-am îmbrățișat”, a declarat Eugenia Bulat, primul primar ales în mod democratic la Sadova, după anul 1989. Aceasta a menționat că cei doi ani în funcția de primar, imediat după destrămarea URSS, au fost „o armată” deloc simplă.

„Dar cât se poate să aștepți? Ia uitați-vă că au trecut 26 de ani, mai trei decenii. Ce așteptăm noi mai mult? Greșeala noastră a fost că trebuia să avem luciditatea țărilor baltice care au acum un Produs Intern Brut extraordinar, care au luat-o pe cale europeană din start. N-am făcut-o. De ce n-an făcut-o? Pentru că nu au fost forțe nici de o parte, nici de alta a Prutului”, s-a adresat sătenilor Eugenia Bulat, poetă, publicistă, pedagogă, fondatoare a Revistei literare „Clipa” și membră al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova și România.

La eveniment au participat colectivele artistice din localitate, care au interpretat cântece patriotice. După ce mai mulți localnici au avut luări de cuvânt și a fost citit textul declarației, actualul primar al localității, Vladimir Susarenco, a avut un îndemn pentru săteni.

„Vă îndemn la liniște, la pace! Ne aflăm într-un post important, cel mai mare post, postul Paștelui, o să fie postul blajinilor, de aceea vă îndemn să facem curățenie în suflete, îndemn să facem curățenie în sat, vă îndemn să facem curățenie la cimitir. Să fim curați, să avem îngăduiala să vorbim, și cu cel care strigă, și cu cel care este blând! Să ne convingem unii pe alții. Nu trebuie să chemăm la teroare”, a vorbit primarul localității de baștină a șefului statului în fața sătenilor.

Sadova este a 106-a localitate din R. Moldova care se pronunță pentru unirea cu România.

Pe 6 februarie curent, la câteva zile după ce primarul de Sadova, Vladimri Susarenco a declarat că se pronunță în favoarea unirii cu România și, respectiv, este dispus să semneze o declarație simbolică în acest sens, opt consilieri și-au pus semnătura pe o declarație „de sprijin a statalității moldovenești”. Cei opt aleși locali au semnat împotriva unirii după ce consăteanul lor, Igor Dodon, a declarat că mișcările unioniste au caracter antistatal, antipopular și anticonstituțional, iar „așa-numitele declarații”  au la bază intenții de lichidare a statului R. Moldova și unirea cu România.

Declarațiile de unire fac parte dintr-un proiect inițiat de Platforma Civică „Acțiunea 2012” care și-au propus ca în anul Centenarului Marii Unirii, cel puțin o sută de localități din R. Moldova să adopte decizii privind unirea celor două țări de pe ambele maluri ale Prutului. Deciziile au caracter simbolic și nu implică consecințe de ordin juridic sau administrativ.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Reporter

    Da vai de capul tău de televizionșciță! De unde ai mai luat-o și pe asta cu “un sat de oameni răzeși”? Răzeși și punctum, căprițo! Nu înțelegi, care-i deosebirea? Da nu există răzeși, care să nu fie oameni și să nu fie români moldoveni! Consultă DEX -ul limbii romăne! M-am născut într-un sat de răzeși! Apropo, pe atunci era și cred că este și acum, că n-avea unde să se ducă, o mahala, care se numea Răzeși, care făcea și face parte din comuna Cuhnești (Glodeni). Apropo, comuna Cuhnești (Glodeni) este a 70-ea care a semnat pentru Unire! Mai pe scurt țărănoaico, mai citește și află, cine pe timpuri se numeau răzeși și cine se numeau țărani, după spusele bunicii mele! Ambii străbunici ai mei erau răzeși. Străbunicul fiind de pe loc, din Răzeși (Cuhnești, Glodeni), iar străbunica din Dumeni (Râșcani)! Pe atunci, pe la sfârșitul secolului 19, răzeșii se căsătoreau numai între ei! Dar n-am ce vorbi eu, răzeși pur sânge, cu o țărănoaică semianalfabetă ca tine!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *