Respectarea drepturilor omului, discutată de reprezentanții R. Moldova și UE
Secretarul de stat, Nicolae Eșanu, a prezidat din partea delegației statului nostru runda de Dialog R. Moldova – Uniunea Europeană (UE) în domeniul drepturilor omului. Subiectele discutate au vizat politicile naționale la acest capitol, aferent angajamentelor țării de a realiza progrese durabile în sectoare-cheie: justiția, libertatea și securitatea.
„Această întrunire ne permite să evaluăm ce a fost făcut și ce urmează de făcut. Suntem deschiși pentru implicarea activă a societății civile în tot ce ne propunem să realizăm”, a menționat Nicolae Eșanu.
Cu toate acestea, reprezentanții instituțiilor europene au evidențiat aspecte ce provoacă îngrijorări, menționând cazurile de încălcare a drepturilor omului în sistemul de sănătate și instituțiile de drept ale statului.
La reuniune au participat peste 50 de persoane: reprezentanți ai Parlamentului, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Muncii si Protecției Sociale, Procuraturii Generale, Oficiului Avocatului Poporului, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Comisiei Electorale Centrale și organizațiilor necomerciale de profil.
Conform unui raport realizat de Organizația Națiunilor Unite în R. Moldova în anul 2016, în țara noastră drepturile omului sunt încălcate sistematic, în special dreptul la sănătate, protecția socială și la muncă. Potrivit respondenților, cel mai des, drepturile omului sunt încălcate de: Parlament și Guvern; instituțiile medicale (spitale, punctele medicale), poliția, judecătoriile și primăriile. Un exemplu ar fi cazul tinerei care, la sfârșitul anului trecut, a fost lăsată să avorteze singură, în veceul Institutului Mamei și Copilului. Tot încălcări ai dreptului omului au fost înregistrate și în cazul Brăguță.
Cu toate că au trecut deja 20 de ani de când R. Moldova a aderat la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), R. Moldova continuă să stea prost la capitolul: respectarea drepturilor omului. De această părere este Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
„La capitolul respectarea drepturilor omului stăm mai bine decât în anul 1997, dar mai prost decât mi-aș dori eu. Convenția Europeană este doar un document, unul important, dar totuși doar un document. El nu schimbă prin sine lucrurile, ci doar ajută pe unii să fie mai buni. Convenția Europeană a adus multe lucruri bune, dar nu putem spune că doar datorită Convenției Europene noi putem deveni perfecți. Sunt multe alte elemente care se iau în calcul atunci când spunem că trebuie schimbat ceva într-o țară… Suntem încă în capul listei țărilor care au cele mai multe cereri depuse la CtEDO și la numărul analizelor care arată că lucrurile nu merg spre bine. Probabil, stăm mai bine la capitolele care sunt mai puțin actuale pentru politică, cum ar fi: libertatea la exprimare, unde nu prea există probleme… R. Moldova a avut să plătească circa 16 mln de euro pentru dosarele ce au fost pierdute la CtEDO și cred că această sumă spune multe despre cum stăm noi la capitolul respectării drepturilor omului”, susține Gribincea.
Din 1997 şi până acum, CtEDO a primit 12.500 de cereri împotriva R. Moldova. Astfel, Moldova s-a aflat constant în topul țărilor cu cel mai mare număr de cereri depuse la CtEDO pe cap de locuitor. Până în prezent, CtEDO a pronunţat peste 350 de hotărâri în cauzele moldovenești. În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2016, Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite compensații de peste 16 mln de euro.
În pofida reformelor realizate până în prezent, sectorul justiţiei în R. Moldova necesită eforturi suplimentare pentru a elimina deficiențele, pentru a consolida eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar și pentru a restabili încrederea publică. Declaraţia aparţine lui Nils Muižnieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, care astăzi, încheie vizita sa în R. Moldova.
„O problemă pe care o văd în R. Moldova este utilizarea excesivă a măsurilor de detenție preventivă. Cu alte cuvinte, atunci când oamenii nu se declară vinovați, sunt puși în arest. Și atunci când condițiile din închisoare sunt foarte proaste, cum e în cazul Penitenciarului nr. 13, aceasta poate fi considerată o modalitate de a face presiune asupra oamenilor ca să dea anumite declarații, să declare orice, numai ca să iasă din închisoare. Asta denotă un dezechilibru în sistem, pentru că procurorul este acel care solicită detenția și prelungirea arestului, iar judecătorul este acel care aprobă. Deși Ministerul Justiției a recunoscut că este o problemă, Procurorul General a sărit în apărare. Totuși ministerul și avocații au recunoscut că este o problemă care necesită să fie corectată”, constată Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului.
Dialogul în domeniul drepturilor omului este o platformă de interacțiune între reprezentanții R. Moldova și ai UE, dedicat dezbaterii celor mai importante subiecte în domeniul asigurării depline a drepturilor omului. Acesta se desfășoară cu o periodicitate de două ori pe an. Actuala rundă a fost una ad-hoc, ce a antrenat participarea de comun cu Delegația UE, a reprezentanților Consiliului Europei, Oficiului Organizației Națiunilor Unite, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Foto: justice.gov.md
