Marian Lupu a criticat societatea civilă, activiștii au criticat oligarhia
La sesiunea de deschidere a Forumului Societății Civile de astăzi, 25 octombrie, de la Tallinn, Estonia, a participat și parlamentarul moldovean Marian Lupu în calitate de co-președinte al Asambleei Parlamentare a statelor-membre ale Parteneriatului Estic (EaP), Euronest. Marian Lupu a adresat mai multe mesaje critice societății civile, cauzând dispute și rumoare în sala în care erau sute de ONG-iști și activiști din regiunea EaP dar și din statele europene.
Sesiunea „Relațiile dintre guverne și societatea civilă” a fost moderată de Urmo Kubar, consilierul pentru societate civilă al președintei Estoniei, avându-i ca speakeri pe Marian Lupu, co-președinte al Euronest, Jeff Lovitt, președinte al „New democracy” din Cehia, Kakhaber Gogolashvili, reprezentant al Fundației georgiene pentru Studii Strategice Internaționale și Diana Jablonska, reprezentantă a Comisiei Europene.
În timp ce speakerii din Georgia, Cehia și de la Bruxelles au vorbit despre importanța ONG-urilor în democratizarea unei societăți, Marian Lupu și-a început cuvântarea cu un atac critic în adresa societății civile. El a menționat ca pe un punct principal al cuvântării sale problema afilierii politice a societății civile: „Nu poți sta pe două scaune concomitent, pentru mine aceasta este o linie roșie”, a declarat Lupu, dând de înțeles că societatea civilă de la Chișinău ar merge la proteste alături de lideri politici. Totodată, el a adăugat că în „țări dezvoltate precum Franța sau Marea Britanie, societatea civilă nu se vede, eu nu am văzut-o”, comentariu care l-a făcut pe moderatorul Urmo Kubar, care este și consilier al președintei Estoniei, să facă o remarcă „Vă asigur că societatea civilă joacă un rol foarte important în societățile dezvoltate”, încercând să-i explice și modelele democrației moderne ca răspuns la divagația lui Lupu cu privire la linia roșie dintre ONG-uri și partidele politice: „Dumneavoastră poate veniți din școala care consideră că partidele nu sunt parte a societății civile, ci a Guvernului”.
În acel moment, Jeff Lovitt a încercat să dezghioace argumentul lui Marian Lupu, dând de înțeles că în societăți dictatoriale ONG-urile, activiștii și partidele de opoziție sunt nevoite să muncească și să protesteze împreună pentru a salva societatea de abuzurile puterii. „Poate aveți în vedere ca ONG-urile să nu facă partizanat politic și asta e corect. Dar în statele dictatoriale societatea civilă lucrează și cu opoziția politică, ei cooperează și fac acțiuni și planuri pentru democratizarea societății”, a spus Lovitt, aducând exemple din Belarus, Turkmenistan, Koreea de Nord.
În acel moment, Marian Lupu a întors discuția spre lipsa culturii generale în societate, declarând că „elita societății civile trebuie să aibă un anumit nivel de educație”, și sugerând că „să nu mințim și să promitem că mentalitatea se va schimba degrabă, poate în 50 sau în 20 de ani”. În acel moment Jeff Lovitt a declarat că avem un exemplu strălucit care denotă inversul: „cultura politică e sub nivelul culturii societății civile, și acest exemplu este criza sistemului bancar din Moldova și dispariția miliardului”, adăugând că o problemă comună pentru Moldova, dar și Ucraina este oligarhizarea acestor tinere democrații, iar „dezoligarhizarea e crucială și pentru această cauză trebuie să oferim societății civile un sprijin mai mare”.
După evoluarea speakerilor, sala a avut posibilitatea să adreseze doar 3 întrebări. Reprezentantul Azerbaijanului a vorbit despre criza drepturilor omului în țara sa, Lilia Carașciuc, directoare Transparency International Moldova, a vorbit despre modul în care un partid care a venit în Parlament cu doar 14% din voturi, în prezent controlează majoritatea structurilor de stat, inclusiv pe cele responsabile de lupta cu corupția, iar dialogul oficial cu societatea civilă este compromis, iar reprezentantul Armeniei a comparat modul simplu în care a venit azi președinta Estoniei la întâlnirea cu societatea civilă, cu modul în care președintele Armeniei merge la orice întâlnire însoțit de 20-25 de mașini și multă pază.
Marian Lupu le-a răspuns celor 3 în felul următor: „ceea ce se întâmplă în Azerbaijan este chestiunea internă a acestui stat”, iar la întrebarea critică a Liliei Carasciuc cu privire la lipsa de comunicare între conducerea Parlamentului și societatea civilă, Marian Lupu și-a declinat responsabilitatea spunând că „pentru relațiile Parlamentului cu societatea civilă am răspuns cât am fost președinte de Parlament”. Despre zecile de mașini care însoțesc liderii de guverne din statele ex-sovietice Lupu nu a zis nimic.
Deși a fost invitat la Forumul ONG-urilor în calitate de co-președinte al Asambleei Parlamentare a EaP, EuroNest, Marian Lupu nu a explicat în niciun fel ce face ca legislator și exponent al EuroNest pentru o mai bună dezvoltare a sectorului asociativ.
Forumul Societății Civile din cadrul EaP va dura 2 zile, urmând să fie elaborate recomandări pentru guvernele celor 6 state-membre ale EaP (Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Armenia) cu privire la o mai bună dezvoltare a societății civile. De asemenea, concluziile acestui for vor fi luate în considerație în cadrul Summitului EaP de la Bruxelles din luna noiembrie 2017, unde șefii guvernelor celor 6 state sunt invitați pentru o evaluare a dezvoltării și democratizării cu suport european.
