Majoritatea parlamentară refuză să audieze rezultatele anchetei și strategia privind recuperarea „miliardului”
Organele de drept care au tangență cu investigarea fraudei bancare nu vor fi audiate în plenul Parlamentului. În ședința de astăzi, 21 iunie, a legislativului, fracțiunile PSRM, PLDM și PL au argumentat necesitatea audierii la subiect a procurorului general al R. Molova, șefului Procuraturii Anticorupție, directorului Centrului Național Anticorupție și guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, pentru a prezenta informații despre rezultatele anchetei, persoanele care se fac vinovate, unde se găsesc banii și cum vor fi recuperați.
Inițiativa privind introducerea pe ordinea de zi a subiectului a fost enunțată de socialistul Vladimir Țurcan. Acesta susține că la patru ani de la „furtul miliardului”, nici poporul, nici deputații, nu dețin o „informație deplină și reală” care explică cine sunt vinovații, unde sunt banii și când vor fi întorși. Deputatul PSRM a invocat că în presă apar diferite informații contradictorii la subiect. Fracțiunea PSRM a insistat pe includerea pe ordinea de zi a audierii șefului Procuraturii Generale, șefului Procuraturii Anticorupție, directorului Centrului Național Anticorupție și guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei.
Inițiativa a fost susținută de liberalul Lilian Carp care a precizat că PL și PLDM au făcut mai multe solicitări privind audierea conducătorilor instituțiilor responsabile de „furtul miliardului”. „O treime din PIB-ul țării a fost furat într-o singură lună. Avem atâtea informații aruncate în diferite părți”, a replicat Lilian Carp, menționând și acuzațiile care se aduc la adresa experților Kroll, numiți de Ilan Șor „escroci”.
„Trebuie să chemăm instituțiile statului pentru a ne informa cum decurge procedura de recuperare a banilor: trebuie să știm ce bani se întorc anume din furt, nu din vânzarea activelor. Trebuie să știm hoții pentru că mâine-poimâine o să ajungă în Parlament”, a declarat liberalul.
La rândul său, liberal-democratul Iurie Țap a precizat că acum doi ani Guvernul, prin asumarea răspunderii, a convertit în datorie publică banii furați, respectiv ei sunt alocați din bugetul de stat: „anual, peste 600 de milioane de lei, ceea ce afectează grav starea cetățenilor R. Moldova”.
„Acest subiect este una dintre cel 28 de condiții incluse în Memorandumului dintre UE și RM privind acordarea asistenței macrofinanciare. Tergiversarea este de neînțeles. Dacă nu facem lumină, înseamnă că se încearcă a acoperi această fraudă bancară”, a punctat deputatul.
Argumentele nu au convins toți aleșii poporului. Dintre cei 82 de deputați prezenți în sală, doar 38 de parlamentari au susținut propunerea, respectiv, audieri în plen la subiect nu vor fi organizate.
Foto-simbol: Constantin Grigoriță
