Acordul de Asociere dintre UE și R. Moldova – (ne)reușitele țării, discutate la Bruxelles

Prim-ministrul Pavel Filip va efectua, în perioada 2-6 mai 2018, o vizită la Bruxelles, unde va participa la cea de-a patra reuniune a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană – R. Moldova.

„În cadrul reuniunii vor fi discutate progresele în realizarea agendei de reforme prevăzute de Acordul de Asociere, inclusiv pe dimensiunea justiției, combaterii corupției, alinierii cadrului normativ la standardele europene, îmbunătățirii mediului de afaceri și în vederea susținerii dezvoltării societății civile. De asemenea, Consiliul va aborda evoluțiile înregistrate în cadrul Zonei de Liber Schimb Complex și Cuprinzător (DCFTA) și aspectele cooperării economice între UE și R. Moldova”, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern.

De asemenea, premierul Filip va avea o serie de întrevederi cu înalţi oficiali europeni, între care, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, Comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, Comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Impozitare și Vamă, Pierre Moscovici, și Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

„Discuțiile se vor axa pe rezultatele obţinute de Executiv în promovarea reformelor și prioritățile de dezvoltare ale ţării noastre pentru perioada următoare”, menționează Guvernul.

Amintim că, la 31 martie 2017, la a treia întâlnire a Consiliului de Asociere UE – R. Moldova, a fost adoptată o declarație comună și semnat un acord între UE și R. Moldova privind procedurile de securitate pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate. În cadrul întâlnirii de atunci a fost discutat fenomenul răspândit al corupției și necesitatea intensificării luptei împotriva ei. Menționăm că, potrivit raportului indicelui percepției corupției pentru anul 2017, R. Moldova se plasează pe locul 122 din 180 ţări incluse în clasament, acumulând doar 31 de puncte.

„Cu toate că în 2017 au fost adoptate unele legi menite să consolideze cadrul instituţional de combatere a corupţiei, în speţă, a corupţiei la nivel înalt şi spălării banilor, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcţionalitatea Autorităţii Naţionale de Integritate, compromiţând aplicarea politicii de verificare a averilor şi intereselor personale. Pare a fi nefuncţională şi Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Deşi aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie, până acum nu a fost iniţiată monitorizarea implementării acesteia. În 2017 s-au înteţit încercările guvernanţilor de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei, de a legaliza mijloacele de provenienţă frauduloasă. Guvernanţii nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar şi oficialii care au admis frauda; s-au desfăşurat în continuare procese judiciare de rezonanţă cu uşile închise; s-a amplificat practica iniţierii dosarelor politice contra oponenţilor la nivel local; s-a abuzat de prevederile legii privind protecţia datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informaţiile de interes public; s-au încălcat rigorile transparenţei decizionale; cadrul legal electoral a fost ajustat în interesul partidului de la guvernare. Aceste practici vorbesc nu atât despre corupţia uzuală reflectată în Indicele Percepţiei Corupţiei, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, care a condus la capturarea statului”, susțin reprezentanții Transparency International-Moldova.

Acordul de Asociere UE – R. Moldova a fost semnat la 27 iunie 2014, ratificat la 2 iulie 2014 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2016. Acest Acord este baza legală prin care R. Moldova îşi continuă agenda de reforme şi modernizare economică pentru următorii ani. Modelul UE reprezintă instituţii puternice, care pun accentul pe lege, proceduri, sistem, şi nu doar pe factorul uman. În UE, toţi sunt egali în faţa legii, indiferent de statut, clasă socială, rasă, religie sau apartenenţă politică.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *