„Republica Offshore”: Comitetul Consultativ Independent Anticorupție a publicat primul raport. Cine sunt persoanele asociate cu fraudele bancare, instituțiile implicate și ce ar trebui să facă statul
Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), a publicat miercuri, 13 iulie, primul raport, după un an de activitate, în care prezintă factorii care au contribuit la frauda sistemică și spălarea banilor în sistemul bancar, de asigurări și financiar din R. Moldova. Membrii Comitetului constată că „atacurile raider”, „Laundromatul” și „Furtul miliardului” sunt doar apogeul fraudei care a început în anii 2000. Fiecare capitol al raportului include și o listă de recomandări pentru instituțiile statului privind reformele care ar trebui implementate, unde este menționat timpul necesar acțiunilor.
Potrivit raportului „Republica Offshore”, printre actorii importanți, asociați cu fraude la scară largă și spălarea de bani, se numără Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor, Vladimir Filat și Oleg Reidman.
„Republica Offshore”: anali… by CCIA
„Au existat numeroși facilitatori, participanți și beneficiari ai fraudei în sectorul bancar și al asigurărilor care au stat la baza spălării banilor și delapidării fondurilor. Printre actorii importanți s-au numărat:
Vladimir Plahotniuc, care a obținut pachete de acțiuni în mai multe bănci-cheie după ce a câștigat influență la mijlocul anilor 2000, în timpul mandatului președintelui comunist Vladimir Voronin, și a exercitat un control semnificativ asupra unor instituții guvernamentale importante;
Veaceslav Platon, care a dobândit pachete de acțiuni în diferite bănci și companii de asigurări ce făceau parte din sistemul economic post-sovietic din Moldova și a menținut legături strânse cu bancherii ruși implicați în spălarea banilor;
Ilan Șor, care a fost identificat ca fiind unul din principalii beneficiari ai „Furtului miliardului”, după ce a dobândit controlul asupra BEM, Banca Socială și Unibank ca tânăr antreprenor.
Vladimir Filat, care a ocupat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009-2013 și a fost o figură centrală în lupta pentru controlul asupra băncilor-cheie, în special BEM, unde statul deținea o cotă semnificativă.
Au fost și alții, precum Oleg Reidman, fost consilier economic al președintelui Voronin și deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor, ale cărui acțiuni au permis spălarea banilor și frauda bancară. Reidman a susținut o agendă legislativă care a facilitat intrarea fluxurilor financiare în Moldova la mijlocul anilor 2000, iar în 2013 a condus o comisie parlamentară specială care a recomandat emiterea suplimentară de acțiuni la BEM ca soluție la problemele de capitalizare, ceea ce, ulterior, i-a permis lui Șor să obțină controlul asupra băncii”, se arată în raportul CCIA.
Copreședintele Comitetului, James Wasserstrom spune că acest raport este o analiză istorică, de circa 20 de ani, din anii 90 până în 2014, a infracțiunilor morale și etice împotriva R. Moldova.
„Documentează cu probe și fapte ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. Aș evidenția că e vorba de lucru sistemic și ține de conducere și integritate. Acest raport acoperă ceea ce s-a întâmplat, ceea ce trebuie schimbat și cine este responsabil”, a declarat Wasserstrom.
Acesta mai susține că nu a fost identificată nicio instituție care nu ar fi participat la fraudarea economiei.
„CNPF, BNM, CSP, CSM, toate au fost implicate. Schemele nu au fost inventate aici, au fost împrumutate de peste hotare, din Rusia și alte țări. Fie că era vorba de încercarea de a prelua controlul asupra companiilor prin împrumuturi false (…). R. Moldova, din perspectiva schemelor, nu este unică. Ceea ce este unic este răspunsul”, conform copreședintelui CCIA.
Comitetul Consultativ Independent Anticorupție ar fi analizat sute de documente publice, iar recomandările întocmite de CCIA vizează instituțiile de stat care au scopul de a lupta cu corupția și „nu au acționat la timp, într-un mod corespunzător”, subliniază copreședinta Comitetului, Tamara Razin.
„Toți știu că este un subiect dureros. Deși în ultimii ani nu s-a avansat foarte mult în recuperarea activelor fraudate, speranța nu este pierdută, încă putem recupera cel puțin o parte din acești bani (…). Noi vom insista să avem rezultate și acțiuni în baza acestor recomandări. Cea mai grea parte acum ține de instituțiile noastre de stat pentru a începe să facă ceva. Vom încerca să implicăm comunitatea internațională dacă va fi necesar (…)”, a afirmat Tamara Razin.
Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), lansat în iunie 2021, este format din juriști, economiști și jurnaliști de investigație și a fost creat în baza unui decret semnat în acest sens de către președinta R. Moldova, Maia Sandu. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.
