„Reprezintă o chestiune de politică publică”. CC a declarat inadmisibile sesizările depuse CSM și un deputat socialist privind evaluarea judecătorilor care examinează cauzele de corupție
Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile joi, 12 februarie, sesizările depuse de deputatul socialist Adrian Lebendinskii și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind modificările efectuate la legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Este vorba despre evaluarea integrității judecătorilor care fac parte din Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chişinău și candidații la funcția de judecător în cadrul acestui colegiu.
Mai exact, lista subiecților evaluării externe a fost completată cu o categorie nouă – „judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chişinău și candidații la funcția de judecător în cadrul acestui colegiu, precum și judecătorii din cadrul Judecătoriei Chişinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost și/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupție și în cele conexe corupției, în conformitate cu actele adoptate potrivit legii”.
În fața CC, Adrian Lebendinskii a invocat că legea din 29 decembrie 2025, prin care au fost introduse dispozițiile contestate, nu a fost supusă procedurii de consultări publice.
Și CSM a susținut că întregul parcurs de adoptare a proiectului de lege a fost „viciat”: nu a fost obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost prezentată expunerea motivelor și nu au fost demarate consultările publice.
Lebendinskii a mai afirmat că, prin aplicarea mecanismului de evaluare extraordinară doar în privința judecătorilor care au făcut sau fac parte din completele de judecată care au examinat cauze de corupție din Judecătoria Chișinău, legislatorul a instituit un tratament diferențiat nejustificat între judecători.
Deputatul socialist a menționat că dispozițiile criticate instituie un mecanism de verificare cu caracter retroactiv, care „poate genera riscuri serioase pentru independența judecătorilor vizați”. Potrivit autorului, „o astfel de evaluare poate crea presiuni nelegitime asupra judecătorilor și poate afecta stabilitatea mandatului, care este un element esențial al exercitării funcției judiciare”.
De cealaltă parte, CSM a susținut că extinderea sferei subiecților supuși evaluării externe „nu este fundamentată pe criterii obiective, clare și previzibile, capabile să justifice un tratament juridic diferențiat în cadrul corpului judecătoresc”.
„În lipsa unei motivări riguroase și legături rezonabile între scopul declarat al reformei și categoria de judecători inclusă suplimentar în procedura de evaluare, această măsură pare a fi arbitrară și incompatibilă cu exigențele statului de drept și cu principiul legalității. Mai mult, prin extinderea sferei subiecților supuși evaluării externe în afara unui cadru normativ justificat în mod obiectiv și fără un rol determinant din partea Consiliului în materia definirii și controlului acestui mecanism, este diminuată competența constituțională a Consiliului și, prin urmare, afectat echilibrul instituțional consacrat de Legea Supremă”, a comunicat CSM.
Curtea a indicat că, în avizul său din 16 decembrie 2025 pe marginea proiectului de lege, CSM a menționat că „evaluarea externă a judecătorilor din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău, precum și a candidaților la funcția de judecător în cadrul acestui colegiu, poate sprijini un proces de selecție echitabil și transparent pentru judecătorii anticorupție„.
„Prin urmare, Curtea nu poate accepta argumentul privind diminuarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii în sensul articolului 1211 din Constituție și, respectiv, respinge acest capăt al sesizării CSM”, se arată în decizia de inadmisibilitate.
Curtea a constatat că, la adoptarea articolului contesta, „legislatorul a respectat exigențele articolului 74 alin. (1) din Constituție, care impune adoptarea legilor organice cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi”.
„Noii subiecți ai mecanismului de evaluare urmează să beneficieze de aceleași garanții procesuale de care se bucură, deopotrivă, și alți subiecți ai procedurii de evaluare. Evaluarea externă a acestor judecători reprezintă un instrument preventiv și de verificare, aplicabil într-un cadrul normativ clar, conceput să consolideze credibilitatea actului de justiție în cauzele de corupție, în care riscurile de influență nelegitimă sunt în mod obiectiv mai ridicate.
În domeniul stabilirii categoriei de subiecți care urmează a fi supuși procedurii de evaluare extraordinară, legislatorul are o marjă discreționară largă. Stabilirea categoriilor de judecători care urmează a fi supuși evaluării extraordinare reprezintă o chestiune de politică publică. Competența Curții în acest caz este limitată la verificarea justificării rezonabile de către Parlament a deciziei sale și a legăturii raționale dintre obiectivul urmărit și norma contestată”, a explicat CC.
Curtea a mai reținut că legea „urmărește asigurarea unei abordări coerente și unitare a mecanismului de evaluare a integrității”, având în vedere că procurorii specializați în investigarea cauzelor de corupție sunt supuși aceleiași proceduri de evaluare externă, iar „exceptarea din acest proces a judecătorilor care soluționează aceste categorii de cauze ar crea un dezechilibru normativ din perspectiva interesului public”.
CC a menționat și raportul Comisiei Europene din 2025 privind Republica Moldova în contextul politicii de extindere a Uniunii Europene, care indică că „Republica Moldova ar trebui să modifice legislația pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie de către comisia de evaluare relevantă a tuturor judecătorilor din cadrul completelor specializate anticorupție, inclusiv a completelor specializate din prima instanță”.
Curtea a reținut că judecătorii menționați nu se află într-o situație identică cu ceilalți judecători, „dat fiind caracterul exclusiv al competenței lor funcționale și natura cauzelor examinat”.
Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că a transmis joi, 5 februarie, notificările către noul grup de subiecți ai evaluării externe, format din 16 persoane. Acesta include judecători ai Judecătoriei Chișinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au făcut parte din completele specializate în cauze de corupție și conexe corupției. În lista primită de la CSM se regăsesc și judecătorii Vitalie Budeci, candidat la funcția de judecător la Curtea de Apel, Angela Catană, în calitate de fostă vicepreședintă de instanță și Ana Cucerescu, candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, care se află, la moment, în proces de evaluare sau reevaluare. Acești judecători au fost notificați suplimentar, evaluarea lor fiind în desfășurare.
Angela Catană este magistrata care gestionează dosarul Dodon, aflat la Judecătoria Chișinău. Dosarul Plahotniuc este gestionat de un complet de magistrați format din Sergiu Stratan, Olga Bejenari și Ana Cucerescu.
