Accesul la numele persoanelor implicate într-un proces de judecată este esențial pentru funcționarea corectă a presei și pentru construirea unei justiții transparente. De această părere este Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ).
Mihai Poalelungi a prezentat un studiu privind problema anonimizării hotărârilor judecătorești în R. Moldova. La baza acestui studiu au stat: dreptul la respectarea vieții private și justiția transparentă.
„Recent s-a propus modificarea Regulamentului privind modul de publicare al hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor din R. Moldova. Proiectul de modificare a Regulamentului, aflat acum pe masa de lucru a Consiliului Superior al Magistraturii, stabilește că hotărârile judecătorești trebuie anonimizate „în conformitate cu prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, iar „persoanele care se încadrează în condițiile articolului 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011” pot avea acces la hotărârile neanonimizate „prin intermediul unui mecanism de acces automatizat”. Deși sprijinite de mai multe argumente, propunerile au stârnit nemulțumiri în rândul jurnaliștilor și al unor juriști, care susțin că astfel nu-și vor putea face corect munca de a informa publicul… Astfel, observ că proiectul de modificare a Regulamentului induce un conflict între dreptul la respectarea vieții private și interesul justiției transparente. Totuși, după părerea mea, pe o scară a greutății intereselor și a drepturilor, interesul pentru o justiție transparentă, manifestat prin condiția publicității procesului, este situată mai sus decât dreptul la respectarea vieții private”, susține președintele CSJ.
„Anonimizarea generală a hotărârilor presupune ascunderea numelor părților din textul hotărârilor, deși numele constituie o informație valoroasă pentru jurnaliști. În funcție de numele părților, aceștia pot verifica dacă instanțele au fost sau nu imparțiale în judecata lor. În contextul în care judecătorilor li se reproșează adesea că sunt corupți, numele părților pot constitui un detaliu semnificativ, iar uneori o condiție definitorie în emiterea unor concluzii. Prin urmare, accesul la informații ar fi restricționat prin anonimizarea hotărârilor judecătorești, fără să mai existe o justiție transparentă în privința numelor justițiabililor… În societatea noastră aflată în tranziție, în care se consideră că rudenia și legăturile de afaceri reprezintă virtuți existențiale și, adesea, rețete ale succesului, cetățenii de bună- credință pun tot mai mult accent pe răspunderea guvernării. Disponibilitatea informațiilor referitoare la modul în care își exercită atribuțiile funcționarii de stat, mai ales că sunt plătiți din bugetul public, este esențială. Presa de investigație din R. Moldova și-a aplecat privirea, de câțiva ani, asupra situației nu tocmai impecabile din justiție. Jurnaliștii din această sferă participă la ședințele de judecată în care sunt implicate figuri politice și din sectorul public sau rude ale acestora și trag adesea semnale de alarmă atunci când hotărârile judecătorești sunt motivate prost sau au un deznodământ neașteptat. Când nu participă la ședințele de judecată, ei studiază hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor și caută conexiuni între protagoniștii lor și decidenții din sfera politică. Accesul la numele părților din hotărârile judecătorești neanonimizate este esențial pentru activitatea prolifică a presei și pentru buna-informare a publicului din R. Moldova”, subliniază Poalelungi, care este de părere că în cazul în care propunerea anonimizării hotărârilor judecătorești ar fi adoptată, atunci aceasta ar lovi în chiar esența libertății de exprimare a presei.
Întregul studiu poate fi citit aici.
