O organizație neguvernamentală atenționează că extinderea atribuțiilor CNA și restrângerea rolului PA este „riscantă”: „Mută centrul de greutate al luptei anticorupție către o instituție care are o conducere numită politic”
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a solicitat Parlamentului să nu voteze în lectura a doua proiectul de lege ce vizează redistribuirea competențelor anticorupție între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național (CNA), „fără o analiză ex-post completă”, se arată într-un comunicat de presă. Potrivit unei note de poziție publicate de CRJM și expediată deputaților, modificările propuse depășesc „simpla clarificare a competențelor și schimbă semnificativ arhitectura instituțională a sistemului anticorupție”.
Conform experților CRJM, proiectul transferă către CNA competențe extinse privind investigarea infracțiunilor de corupție, economico-financiare și conexe, în timp ce aria de competență a Procuraturii Anticorupție este restrânsă. Schimbarea ar afecta inclusiv investigarea unor categorii largi de funcționari și demnitari publici, de la conducători ai autorităților de reglementare și ai instituțiilor-cheie ale statului până la primarii unor municipii importante și conducerea unor instituții cu risc ridicat de corupție.
„Acest proiect de lege mută centrul de greutate al luptei anticorupție de la PA – o instituție care se bucură de mai multă independență și care este evaluată extern – către CNA – o instituție care joacă un rol important, însă nu are aceleași garanții de independență, având o conducere numită politic, prin Parlament”, a declarat președintele CRJM, Ilie Chirtoacă, care atrage atenția asupra asimetriei reformei propuse.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova atenționează într-o notă de poziție că menținerea unui „control formal” al Procuraturii Anticorupție asupra urmăririi penale nu poate substitui capacitatea operațională necesară pentru investigarea cauzelor complexe.
„Instituția care deține resursele operative, analiza financiară și accesul la informații influențează în mod direct dinamica investigațiilor, iar o dependență excesivă de alte structuri poate afecta capacitatea de control efectiv asupra dosarelor sensibile”, consideră CRJM.
Organizația recomandă consolidarea rolului Procuraturii Anticorupție, „întrucât o asemenea abordare corespunde direcției de reformă de până acum, dar și recomandărilor instituțiilor internaționale”.
„În caz contrar, autoritățile ar trebui să prezinte o amplă analiză care să demonstreze ineficiența actualei configurări a instituțiilor anticorupție. Astfel, CRJM face apel către deputații din Parlament să nu voteze în a doua lectură proiectul de lege fără a avea constatările unei asemenea analize factuale”, se menționează în comunicat.
ZdG a scris anterior că Alexandru Pînzari, directorul Centrului Național Anticorupție, atenționează că instituția pe care o conduce nu are suficiente capacități și nici destul personal pentru a investiga infracțiunile financiare legate de fondurile europene. Aceste competențe ar urma să-i fie atribuite CNA conform unui proiect votat de Parlament în prima lectură la 21 mai 2026, prin care au fost delimitate competențele organelor de anchetă. Legea este una dintre condițiile pentru alocarea unei noi tranșe din Planul de creștere, care trebuie îndeplinită până în luna iunie 2026, dar nu este privată de critici din partea societății civile.
