Persoanele condamnate nu se vor mai putea eschiva de la executarea pedepsei? Expert, despre un proiect elaborat de MJ și transmis Guvernului: „Răspunde la o necesitate pregnantă, dar poate fi îmbunătățit, în general”
Cadrul legislativ pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei ar urma să fie îmbunătățit. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției (MJ) care se referă la simplificarea mecanismelor de anunțare în căutare a persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii cu executare, concomitent cu pronunțarea sentinței, a fost transmis Guvernului spre examinare. Documentul prevede, printre altele, ca instanța să dispună din oficiu darea în căutare a persoanelor care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței, precum și atragerea răspunderii penale pentru încălcarea arestului la domiciliu.
Ce prevede proiectul
Solicitat de Ziarul de Gardă, Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a analizat și explicat cele mai importante prevederi ale proiectului. Expertul consideră că documentul „răspunde la o necesitate pregnantă”, însă poate fi îmbunătățit.
„Prin acest proiect se urmărește reducerea situațiilor în care persoanele cercetate penal sau chiar condamnate reușesc să fugă sau să se ascundă. Practic, prin acest proiect sunt introduse câteva mecanisme noi care ar permite statului să aibă grijă ca acești cetățeni să nu plece.
Un exemplu ar fi noțiunea de consemn, care se referă la posibilitatea autorităților de a introduce datele unei persoane în sistemele informaționale de stat. De exemplu, la frontieră, atunci când persoana respectivă vrea să părăsească frontiera automat autoritățile primesc o notificare. Este vorba despre două situații, nu doar când o persoană a fost condamnată, dar și extinderea unor instrumente și pentru cele care sunt cercetate penal. Asta înseamnă că fie sunt în instanțe, dar efectiv n-au fost condamnate, adică pot fi condamnate sau achitate. Asta este diferența cea mare. Până acum au fost multe situații în care persoanele, așteptând o sentință și prezumând că va fi de condamnare, nu se prezentau la ultima ședință de judecată și sunt acum de negăsit.
O altă măsură este că, dacă o persoană este condamnată deja la închisoare cu executare, dar ea lipsește nejustificat de la pronunțarea sentinței, atunci instanța va trebui să dispună din oficiu anunțarea acesteia în căutare și darea în consemn. Se încearcă a se închide o fereastră de timp dintre perioada pronunțării sentinței și momentul în care persoana este efectiv căutată, ca să nu aștepte instanța, de exemplu, o hotărâre de condamnare, după care iar să dispună.
O altă măsură se referă la extinderea monitorizării electronice, adică brățara de monitorizare electronică pe care anumite persoane sunt obligate să o poarte. Se întâmplă că aceste brățări pot să aibă defecțiuni tehnice, iar prin proiect se introduce obligația ca Poliția să asigure supravegherea persoanei până când această problemă este remediată. Este o măsură pentru a întări posibilitățile statului de a urmări persoanele care așteaptă eventual să fie deferite justiției.
O altă măsură foarte interesantă și necesară se referă la banii depuși drept cauțiune. De exemplu, cineva este investigat și depune o sumă de bani prin care practic garantează că n-o să plece nicăieri și în calitate de garanție depune pe cont o anumită sumă. Până acum aceste sume se depuneau pe conturile instanțelor, dar de acum încolo se propune ca sumele să fie depuse doar pe conturile administrate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), pentru că instituția deține asemenea conturi și efectuează proceduri similare și în alte cazuri, respectiv, o să avem o chestiune centralizată. Mai mult decât atât, banii pe care ARBI îi sechestrează pot fi indisponibilizați și inclusiv transferați în buget.
Părăsirea fără permisiune a domiciliului de către cineva care se află în arest la domiciliu este tratată ca evadare. Este logic de fapt să fie așa, pentru că inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului tratează arestul la domiciliu ca pe același arest, doar că persoana se deține la domiciliu. Până acum această situație era mai degrabă o încălcare a condițiilor arestului, dar proiectul schimbă logica și prevede că arestul la domiciliu este tot o formă de privare de libertate, dar încălcarea lui deliberată trebuie să atragă răspundere penală. Deci, cine încalcă măsurile arestului la domiciliu la fel este pasibil de o nouă infracțiune (…)”, a explicat Ilie Chirtoacă.
Întrebat dacă, în această etapă a proiectului, au fost identificate anumite erori juridice, Ilie Chirtoacă a declarat că este prematur să se expună asupra acestui aspect.
„Vedem în ce măsură va fi pus în practică, pentru că acest lucru presupune și un proactivism din partea, de exemplu, a oamenilor legii. Ei trebuie să fie mai proactivi, să urmărească și să primească informația că în dosarul X are loc ultima ședință de judecată, un lucru care este de fapt greu de estimat (…). În general, proiectul desigur că poate fi îmbunătățit, pot fi prevăzute și alte măsuri. De exemplu, în partea care se referă la brățările electronice, poate fi extinsă categoria de infracțiune pentru care în general se aplică. Eu zic să vedem cum va fi implementat proiectul, dar cert este faptul că el răspunde la o necesitate pregnantă. Anii trecuți, am văzut câteva exemple în care unele persoane au reușit să plece, inclusiv folosindu-se de vulnerabilitatea pe care o are R. Moldova în ceea ce privește regiunea transnistreană”, a subliniat Chirtoacă.
În ceea ce privește evadarea din arestul la domiciliu, documentul prevede că „noua redacție a art. 317 nu doar penalizează sustragerea, ci redefinește responsabilitatea persoanei față de măsura preventivă aplicată, transformând obligația de a nu părăsi domiciliul dintr-un simplu angajament procesual într-o barieră juridică protejată penal, cu un efect disuasiv direct și imediat”.
Maia Sandu: „Procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente”
În cadrul unei conferințe de presă din 30 decembrie 2025, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului să îmbunătățească cadrul existent și să întreprindă măsurile legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței.
„Încă o problemă pe care vreau să o abordez – o problemă urmărită și discutată pe larg în societate în aceste zile, este despre faptul că persoane care își așteaptă sentința, părăsesc teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de pronunțarea acesteia (…). Și procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției să se facă dreptate.
În acest sens, solicit Guvernului îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței (…)”, a punctat Maia Sandu.
În ultimii ani, mai mulți politicieni condamnați la închisoare au fugit înainte de a-și afla sentința. Printre aceștia se numără fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, foștii deputați transfugi Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, învinuiți de corupere pasivă și respectiv de pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea „unui grup criminal organizat”, care s-ar ascunde în regiunea transnistreană. Vadim Vieru, director de program în cadrul Asociației „Promo-LEX”, a declarat anterior pentru ZdG că singurul mod de a-i aduce în fața legii pe cei doi ex-parlamentari „trece prin mâna regimului nerecunoscut de la Tiraspol”.
