Judecătorii pe numele cărora au fost depuse cele mai multe sesizări în 2017

Pe parcursul anului trecut, în privința judecătorilor din toate instanțele naționale au fost depuse 1234 de sesizări, adică cu peste 900 de sesizări mai puține decât în 2015. În majoritatea cazurilor însă, mai exact 1020, sesizările au fost respinse. Cele mai multe dintre sesizări, peste 20 la sută, vizează judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău. Cifra poate fi explicată prin faptul că instanța respectivă are cei mai mulți magistrați și, respectiv, un număr mai mare de dosare în gestiune. Magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, sunt vizați în 128 de cazuri, cei de la sediul Râșcani în 119 cazuri, iar în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție au fost depuse 101 sesizări. Informațiile se găsesc în Raportul de activitate pentru 2017 a Inspecției Judiciare, structură din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care, potrivit competențelor, verifică activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiţiei și examinează petițiile cetățenilor în probleme ce țin de etica judiciară.

Din totalul celor 1234 de sesizări recepționate în 2017,Inspecția Judiciară a întocmit și prezentat completelor de admisibilitate ale Colegiului disciplinar 30 rapoarte şi 4 rapoarte suplimentare, cea ce constituie doar 1,99 % din numărul total de sesizări examinate.

Până în prezent, completele de admisibilitate au examinat 50 rapoarte (inclusiv restanțe din anul 2016), dintre care 30 rapoarte au fost admise, 20 au fost respinse și 1 raport în curs de examinare.

În 2017, judecătorarea Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, a fost subiect al celor mai multe sesizări, 19 la număr. Toate 19 sesizări au fost respinse de Inspecția Judiciară. În octombrie 2016, ZdG a scris că socrul pensionar al acesteia deţine un imobil de lux, cu două niveluri şi mansardă, în or. Ialoveni, aproape de Chişinău. Deşi vecinii afirmau că în acea casă locuiesc, de fapt, Marina Anton şi soţul său, fost poliţist, judecătoarea nega informaţia.

Acesta este urmată de Domnica Manole, deja ex-judecătoare a CA Chișinău, în privința căreia figurează 18 sesizări. Inspecția Judiciară a respins 15 sesizări, două le-a restituit, iar în privința unei sesizări a fost întocmit un raport. Domnica Manole a fost dată afară din sistem la 4 iulie 2017. După ce a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la judecătoarea Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că aceasta nu este compatibilă cu statutul de judecător.

Subiect a 17 sesizări este magistrata Iulia Grosu de la Curtea de Apel Bălți: 12 sesizări au fost respinse, iar cinci restituite autorului.

În 17 sesizări este vizată și judecătoarea Ana Curcerescu de la Judecătoria Bălți. Asemeni deciziilor în privința celorlați magistrați, sesizările respective au fost respinse sau restituite.

În 16 cazuri, toate fiind respinse, este vizată magistratul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță.

În câte 15 sesizări sunt vizați Ala Cobăneanu și Iurie Bejenaru de la CSJ, Maria Guzun de la CA Chișinău și Oleg Melniciuc de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Alți doi judecători de la CSJ, Oleg Sternioală și Tamara Chișcă-Doneva, sunt subiecții a câte  14 sesizări.

Anatolie Galben, judecătorul instanței Chișinău, sediul Râșcani, care în octombrie 2017 a devenit membru CSM, a fost vizat în 13 sesizări.

Tot în câte 13 sesizări sunt vizați Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Galina Stratulat și Nina Vasca de la CSJ, Nelea Budăi, Lidia Bulgac și Iurie Cotruță de la CA Chișinău.

În multe cazuri, în sesizări au fost invocate fapte de încălcare a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești. Inspecția Judiciară afirmă însă că „în procesul verificărilor s-a constatat că termenele de redactare au fost respectate”.

„De exemplu, în una din sesizări reprezentantul unui inculpat a invocat ca abatere disciplinară în acțiunile judecătorilor primei instanțe și a unei curți de apel faptul admiterii demersului de prelungire a termenului de arest în privința persoanei pe care o reprezenta.

S-a motivat că deși în recurs a făcut o analiză amplă a cadrului legal respectiv, inclusiv particularitățile componenței de infracțiune privind activitatea organizatorică legată de crearea sau conducerea unei organizații criminale, realizarea laturii obiective a infracțiunii de creare sau conducerea unei organizații criminale, Colegiul penal al Curții de apel a ignorat circumstanțele stabilite în ordonanța de punere sub învinuire și a constatat eronat că există temeiuri de prelungire a termenului de arest în privința acestuia.

Prin aceste acțiuni judecătorii au dat dovadă de incompetență profesională gravă și solicită atragerea acestora la răspundere disciplinară în temeiul art. 4 alin. (1), lit. c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Sesizarea a fost respinsă ca vădit nefondată, deoarece aprecierea probelor, aplicarea legislației ține de competența instanțelor de judecată, iar faptele invocate de la sine nu constituie temei de abateri disciplinare”, se arată în Raportul Inspecției Judiciare.

În aceeași perioadă, între 1 ianurie 2017-31 decembrie 2017, au fost depuse și 417 petiții, majoritatea dintre acestea vizează diferite aspecte ale activității instanțelor de judecată: referitor la activitatea cancelariei, a serviciului translare și a altor structuri.

„Caracterul petițiilor, de asemenea, a vizat dezacordul cu sentințele, hotărârile, încheierile și deciziile instanțelor judecătorești, unele chestiuni privind modalitatea de examinare a dosarelor, dar în care nu au fost invocate fapte de abateri disciplinare. Pentru o parte din petiții au fost solicitate opiniile instanțelor, pentru altele instanțele au fost informate despre cerințele petiționarilor privind remedierea situațiilor, o parte din petiții au fost remise instanțelor pentru soluționare și informarea Consiliului Superior al Magistraturii.

În o parte din petiții s-au invocat suspiciuni la repartizarea aleatorie a dosarelor, care au constituit obiect de examinare prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cu informarea petiționarilor”, scrie Inspecția Judiciară, care precizează că în  toate cazurile sesizate s-au efectuat verificări și încălcări la repartizarea dosarelor nu au fost constatate.

Inspecția Judiciară afirmă că la toate petițiile, „s-a dat răspuns petiționarilor în termenele stabilite de lege, cu verificarea, în unele cazuri, a circumstanțelor invocate și luarea de măsuri pentru eliminarea diferitor nereguli constatate”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Reporter

    PUNR LUI TRAIAN BĂSESCU ESTE UN PROIECT AL OLIGARHULUI UZURPATOR PLAHOTNIUK!!!

    Ați văzut schelălăitul lui Dorin Combat Kirtoakă de la ora 19.00 de azi 19/02/2018 de pe TVR Moldova? În sfârșit prima dată Dorin Combat Kirtoakă recunoaștea dictatura instalată în R. Moldova de oligarhul uzurpator Plahotniuk.

    Dorin Combat Kirtoakă a spus un lucru foarte important. PRIMARII LIBERALI SUNT TERORIZAȚI SĂ ADERE LA PD, PPEM sau PUNR AL LUI BĂSESCU!!! Eu de jumătate de an spun, că PUNR din R. Moldova, înființat de Traian Băsescu și puradeii Anatol Șalaru și Ana Guțu este un PROIECT AL OLIGARHULUI UZURPATOR PLAHOTNIUK!!!

  2. Paulică

    Ha! Ha! Ha! Pentru capete moldovenești încăpățânate este absolut de neînțeles, că un bișnițar politic, ca Trăian Băsescu oricând va găsi pretexte să colaboreze cu oligarhul uzurpator Plahotniuk!

  3. Lilian 007

    Atacurile repetate ale lui Traian Băsescu asupra dnei Maia Sandu au arătat demult, că proiectul PUNR Moldova al lui Traian Băsescu este un PROIECT PLAHOTNIUK! Lăsați-vă de tulburelul vostru idiot și puneți-vă capetele în mișcare până când încă nu-i mult prea târziu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *