INP respinge acuzațiile de favorizare a unei companii la achiziția brățărilor electronice, după ce ZdG a scris despre firma care câștigă contractele de mai bine de cinci ani
Inspectoratul Național de Probațiune (INP) a declarat că nu a favorizat și nu favorizează nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare. Instituția respinge aceste acuzații după ce ZdG a publicat un material în care a constatat că INP procură, de mai bine de cinci ani, brățări electronice menite să monitorizeze agresorii care au interdicție să se apropie de victime de la o singură companie, deși statul organizează constant licitații publice.
„Toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației în vigoare, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru toți operatorii economici”, a declarat INP într-un comunicat de presă.
În explicațiile sale, INP a omis însă să menționeze că, în 2022, o altă companie a propus un preț cu aproape 100 de mii de lei mai mic decât „Infoexpres” – compania monopolistă care furnizează statului acest echipament – și nu a explicat clar de ce, după trei licitații eșuate în 2025, condițiile de achiziție au fost modificate și simplificate în 2026, când câștigătoare a fost din nou „Infoexpres”.
În comunicat, INP a confirmat, practic, o serie de informații despre care ZdG a relatat în materialul publicat în aceeași zi, 3 septembrie.
Instituția a confirmat că ultima achiziție a fost făcută în 2022, iar ulterior, în 2024 și 2025, au fost lansate mai multe proceduri de achiziții care nu s-au finalizat cu succes.
„Motivul era fie lipsa de participanți, având în vedere că nu sunt foarte multe companii care oferă asemenea echipamente, iar companiile mari nu ofertează pentru o cantitate atât de mică, fie nu erau întrunite condițiile necesare”, a menționat INP.
Totodată, instituția a precizat că „a depus eforturi pentru a atrage companii străine pe tot parcursul anului 2025, pentru a fi invitate să participe la procedurile de achiziții publice”.
„Au fost transmise solicitări la peste 20 de companii, care au refuzat. De asemenea, au fost transmise solicitări către Ambasade, Consiliul Europei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), UNICEF Moldova, în susținerea achiziționării sau donării a unui număr de echipamente de ME”, a susținut INP.
INP a declarat că, în prezent, sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare, în timp ce numărul persoanelor monitorizate este de 355, dintre care 192 sunt agresori familiali.
„Diferența se referă la persoane fie aflați peste hotare, fie subiecți cu suspendare, fie deteriorate în momentul raportării cifrelor, care intră în reparație. Cifrele sunt în continuă schimbare”, a mai adăugat instituția.
În același timp, INP a menționat că, în 2024 și 2025, o altă companie, „Dalu-Mol” SRL, a depus oferte, însă, potrivit instituției, acestea nu au întrunit condițiile necesare. INP a precizat că, în 2022, au fost achiziționate 100 de echipamente, în valoare de 620 de mii de lei fără TVA, de la compania „Infoexpres”, însă a omis să menționeze că, în același an, „Dalu-Mol” a depus o ofertă cu aproape 100 de mii de lei mai avantajoasă – 543 de mii de lei.
Dumitru Boaghe, fondatorul și administratorul companiei „Dalu Mol”, a declarat pentru ZdG că, în total, a depus patru oferte către INP, însă toate au fost respinse, iar câștigătorul final a fost „Infoexpres”. Potrivit lui, una dintre condițiile care ar fi favorizat selectarea aceleiași companii a fost cerința ca noile echipamente să fie compatibile cu sistemul „Inspector B02”, care a fost dezvoltat chiar de către cei de la „Infoexpres”. Acesta a menționat că, în 2023, a fost audiat de către Centrul Național Anticorupție (CNA) într-un dosar ce viza licitațiile lansate de INP și o posibilă favorizare a unei companii, însă, până în prezent, nu a fost informat despre o finalitate în acest dosar.
Referitor la cele trei licitații eșuate din 2025, instituția a precizat că achizițiile nu au avut loc din cauza lipsei de participanți. INP nu a explicat însă clar de ce, în 2026, condițiile prevăzute în documentația de achiziție au fost modificate și simplificate și nici de ce s-a trecut la un alt sistem de monitorizare.
INP a mai menționat că licitația din 2026, câștigată de „Infoexpres”, s-a finalizat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 1 612 000 de lei fără TVA.
Cum a ajuns „Infoexpres” să fie favorizată?
ZdG a publicat pe 3 septembrie un material în care a arătat că Inspectoratul Național de Probațiune procură brățări electronice menite să monitorizeze agresorii care au interdicție să se apropie de victime de la o singură companie, deși statul organizează constant licitații publice. În ciuda unor acuzații publice din 2023 că firma ar fi favorizată de cerințele incluse în caietele de sarcini, ea a câștigat și cea mai recentă licitație, din 2026, după ce trei licitații organizate pe parcursul anului 2025 au eșuat.
Compania a câștigat licitația din 2026 după ce din caietul de sarcini au fost eliminate sau simplificate unele cerințe tehnice, iar Inspectoratul a schimbat chiar și tipul de tehnologie pe care intenționa să-l cumpere. Unul dintre participanții din ultimii ani la licitațiile desfășurate de INP a afirmat pentru ZdG că una dintre condițiile care ar fi favorizat selectarea aceleiași companii a fost cerința ca noile echipamente să fie compatibile cu un sistem care a fost dezvoltat chiar de compania câștigătoare.
Compania care a ajuns să dețină monopolul în acest domeniu îl are în calitate de beneficiar final pe un bărbat în vârstă de 62 de ani, Ivan Țîpîșev, cu apariții discrete în spațiul public. Un reprezentant al companiei a precizat pentru ZdG că au fost înregistrate mai multe cazuri în care echipamentele de monitorizare electronică au fost deteriorate de către persoanele care le poartă. „Ei le strică, le sparg, le rup, le îneacă (…) Sunt tot felul de explicații. Unul a spus că un vultur a prins brățara și a aruncat-o de la înălțime”, ne-a relatat reprezentantul firmei, respingând acuzațiile de favoritism.
Pe pagina oficială a INP, secțiunea „echipamente disponibile pentru monitorizarea electronică”, este goală și nu afișează informații despre numărul total al brățărilor de care dispune instituția în septembrie 2026.
Deși nu am identificat numărul total de brățări deținute de INP în septembrie 2026, ZdG a constatat că, din 2021, când monitorizarea electronică a început să fie aplicată și agresorilor familiali odată cu emiterea ordonanțelor de protecție, INP a cheltuit mai puține resurse pentru procurarea unor brățări noi decât erau preconizate în planurile de achiziții.
Toate contractele, din 2019 și până în prezent, au fost semnate cu o singură companie – „Infoexpres” SRL – iar ultima achiziție de brățări a avut loc în 2026. Precedenta achiziție data tocmai din 2022.
