Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Fosta președintă a CC rămâne…

Fosta președintă a CC rămâne cu cei 800 de mii de lei – prejudiciu moral pentru trei ani de aflare sub învinuire, fără temei. Curtea de Apel Chișinău respinge apelul Ministerului Justiției

Sursa: Curtea Constituțională a Republicii Moldova/Facebook

Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărârea primei instanței conform căreia fosta președintă a Curții Constituționale (CC) Domnica Manole a primit din contul bugetului de stat 800 de mii de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat de cei peste trei ani de aflare sub învinuire și „supunere judecății pentru o faptă care nu conține elementele unei infracțiuni”.

Astfel, potrivit deciziei făcută publică joi, 13 iulie, a fost respinsă cererea de apel depusă de Ministerul Justiției și cererea de apel declarată de Procuratura Anticorupție (PA).

În motivarea apelului, PA a indicat că, „analizând circumstanțele expuse, luând în considerație suferințele psihice suportate de către intimată în legătură cu declanșarea urmăririi penale și expedierea cauzei penale în instanța de judecată, gradul trăirilor negative și disconfortul suportat odată cu supunerea acesteia urmăririi penale”, compensația bănească în mărime de 800 000 de lei este una disproporțională, pentru că Manole ar fi fost învinuită de săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave și în privința acesteia nu au fost aplicate măsuri preventive.

Procurorii au mai menționat că determinarea prejudiciului moral în limita a 800 000 de lei este „una disproporționată realităților economice şi sociale ale Republicii Moldova”.

În motivarea cererii de apel, Ministerul Justiției și-a manifestat dezacordul cu soluția primei instanțe declarând că instanţa de fond la adoptarea soluției ar fi interpretat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, „în condițiile în care s-a realizat o evaluare exagerată privind cuantumul prejudiciului moral, în coraport cu ansamblul circumstanțelor cauzei perindate”.

„Reieșind din suferințele atât fizice cât și psihice suportate de reclamantă, de statutul și poziția socială a acesteia, Colegiul consideră că prejudiciului moral în sumă 800 000 de lei, încasat de prima instanță, este o sumă întemeiată şi reală suferințelor cauzate, care constituie de altfel o satisfacție echitabilă”, se arată în decizia Curții de Apel Chișinău.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis parțial, în luna februarie 20223, cerere de chemare în judecată depusă de către avocata președintei Curții Constituționale (CC), Domnica Manole, împotriva Ministerului Justiției.

Astfel, instanța a hotărât încasarea sumei de 800 de mii de lei în beneficiul magistratei, din contul bugetului de stat, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin „acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală în temeiul art. 307 alin. (1) din Codul penal, acțiuni soldate cu achitarea Domnicăi Manole prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 9 august 2019, definitivă și irevocabilă din 26 august 2019, de învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul penal, ca urmare a renunțării acuzatorului de stat la învinuire în ședința de judecată”.

Potrivit dispozitivului hotărârii din 8 februarie, pronunțată de judecătorul Petru Harmaniuc, alți 4 500 de lei au fost achitați președintei CC cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate la examinarea cauzei civile.

„În rest, cererea de chemare în judecată în partea compensării excedentului prejudiciului moral adjudecat prin prezenta hotărâre, precum și în partea încasării sumei ce depășește cuantumul cheltuielilor de asistență juridică acordate reclamantei în prezentul proces, se respinge ca neîntemeiată”, se mai arată în document.

Domnica Manole a solicitat repararea prejudiciului moral estimat la suma de 1 000 000 de lei, cauzat prin „acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor de judecată, materializate în tragere ilegală la răspundere penală, cu compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea prezentei cauze civile în mărime de 5 000 de lei”.

Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Domnica Manole a fost achitată în dosarul în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri contrare legii în „dosarul referendumului” în vara anului 2019. Decizia magistraților a venit atunci după ce procurorul pe caz, Eugeniu Rurac, a renunțat la acuzațiile penale.

Potrivit lui Rurac, declarațiile unui martor al apărării și concluziile unor experți au constituit temeiul în baza căruia acuzarea a renunțat de a mai înainta învinuiri penale magistratei Domnica Manole.

Domnica Manole a fost judecată pentru adoptarea unei decizii contrare legii, mai exact pronunțarea la 14 aprilie 2016, în funcția de judector la Curții de Apel Chișinău, a unei hotărâri prin care anula hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 30 martie 2016 care respingea organizarea unui referendum propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr” şi obliga instituţia să iniţieze acel referendum republican.

La scurt timp, Eduard Harunjen, pe atunci procuror general interimar, a obținut acordul CSM de a demara urmărirea penală în privința magistratei.

Pe 4 iulie 2017, după ce a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la judecătoarea Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că aceasta nu este compatibilă cu statutul de judecător și a demis-o din funcție.

Deși, după adresarea Domnicăi Manole la Curtea Constituțională, judecătorii acestei instituții au decis că verificarea de către Serviciul de Informații și Securitate a candidaților la funcția de judecător, dar și a judecătorilor, este neconstituțională, magistrații intanțelor din R. Moldova, până la CSJ, au respins cererea de chemare a Domnicăi Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea a două decizii prin care a fost demisă din sistem.