Dosarul Șor rămâne la CA Cahul. Cum motivează judecătorii respingerea demersului avocatului
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea avocatului lui Ilan Șor de a strămuta dosarul penal aflat în examinare la Curtea de Apel Cahul pe masa altei instanțe de apel.
Avocatul lui Ilan Șor a solicitat strămutarea dosarului pe motiv că inculpatul își exprimă neîncrederea faţă de completul de judecată
care examinează cauza și că ar fi „încălcate grav” drepturile inculpatului. Avocatul argumentează poziți alui Șor prin faptul că „fiind sub presiune mediatică, dar şi în urma expunerii reprezentanţilor politici”, judecătorii ar fi acționat „de o manieră care pune la îndoială rezonabilă imparţialitatea acestora”. Avocatul Vadim Banaru mai declară la CSJ că cei trei magistrați care examinează dosarul la CA Cahul ar fi „afectaţi de presiunea şi imixtiunea politicului în înfăptuirea actului de justiţie”.
CSJ a declarat neîntemeiate motivele invocate de apărătorul lui Șor și a respins cererea de strămutare a dosarului.
„Din conţinutul argumentelor invocate în cererea de strămutare, se atestă că nu sunt indicate careva argumente concrete ce ar confirma faptul, că strămutarea cauzei la o altă instanţă de judecată egală în grad ar duce la examinarea obiectivă, rapidă şi completă a ei. (…) Privitor la faptul că se încalcă flagrant şi dreptul la un proces echitabil prin prisma încălcării dreptului la apărare, Colegiul penal remarcă, că nu are relevanţă la soluţionarea cererii de strămutare a cauzei penale şi poate fi invocat de către părţi, ca temei pentru recurs ordinar, după judecarea cauzei în ordine de apel, în caz de dezacord cu soluţiile pronunţate de către instanţele de fond”, argumentează CSJ prin decizia din 2 august 2019.
Aceasta este cea de-a doua cerere de strămutare din dosarul Șor. Anterior, în februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a luat hotărârea de a strămuta dosarul lui Șor de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Cahul. Dosarul a fost transmis în gestiunea Curții de Apel Cahul după ce președintele CA Chișinău, Ion Pleșca, a invocat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) că în instanța pe care o conduce, care numără 56 de magistrați, dintre care 21 fac parte din Colegiul penal, nu sunt decât doi judecători compatibili pentru a examina cauza.
Ilan Șor a fost reținut la 22 iunie 2016 în cel de-al doilea dosar pe numele său. Un an mai târziu, la 21 iunie 2017, Șor a fost condamnat de magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.
Ilan Șor se află în libertate, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.
La 12 februarie 2018, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Chișinău, dosarul a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul.
Ilan Șor este prima persoană importantă pusă sub acuzare în dosarul furtului miliardului, fiind reținut la 6 mai 2015. Primul dosar pe numele său însă nu are vreo finalitate până în prezent. După ce a fost plasat în arest la domiciliu, fiind acuzat de abuz în serviciu în dosarul BEM, Ilan Șor a fost eliberat pentru a participa în campania electorală pentru alegerile generale locale din 15 iunie 2015.
