• Dosarul Morari: Retrospectiva

    Dosarul Morari: Retrospectiva
    vizualizări
    19 ianuarie 2020 | 21:18

    Viorel Morari, șeful suspendat din funcție al Procuraturii Anticorupție, se află după gratii, într-un dosar penal în care e învinuit de abuz în serviciu și fals în acte publice. Dosarul a fost inițiat în urma unui denunț depus de un fost procuror anticorupție, care a spus că Morari i-ar fi cerut să falsifice probe într-un dosar penal care avea legătură cu Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon.

    Vineri, 10 ianuarie 2020, Viorel Morari, șeful suspendat din funcție al Procuraturii Anticorupție (PA), a fost reținut, pentru 72 de ore, într-un dosar penal deschis cu două săptămâni mai devreme, la 26 decembrie 2019, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Luni, 13 ianuarie, un judecător de instrucție de la Judecătoria Ciocana, la solicitarea procurorilor, i-a aplicat lui Morari mandat de arestare pentru 20 de zile. Inițial, a fost deținut în Izolatorul de urmărire penală din cadrul Direcției de poliție a municipiului Chișinău, iar după aplicarea mandatului de arestare a fost transferat într-o celulă de 8 m.p. a Penitenciarului nr 13 din Chișinău.

    Comunicatul Procuraturii Generale

    Dosarul penal pe numele celui care a ocupat funcția de procuror-șef al PA în ultimii trei ani și jumătate are la bază două acte de sesizare înregistrate la Procuratura Generală (PG). La 26 decembrie 2019, procurorul general a dispus competența exercitării urmăririi penale unui grup de procurori și ofițeri de urmărire penală, sub conducerea unui procuror din cadrul PG.

    „Viorel Morari este bănuit că, în martie 2017, a primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care a înregistrat-o contrar cerințelor legale, pornind un proces penal, iar ulterior și urmărirea penală, dar și falsificând în cauza penală mai multe acte procesuale. Toate aceste acțiuni au fost făcute din interese personale, precum și în interesul petentului și a mai multor persoane din anturajul lui, pentru a-i proteja de implicare în calitate de bănuiți în cauza penală privind frauda bancară – furtul miliardului și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a acestei cauze penale”, anunța PG, într-un comunicat de presă. PG mai preciza că, în cadrul urmăririi penale, Viorel Morari nu a recunoscut comiterea infracțiunilor imputate și ar fi adus amenințări procurorului de caz.

    Morari: „Dacă eu ameninț, eu mă țin de cuvânt”

    Viorel Morari a fost lăsat să discute cu presa, după ce pe numele său a fost eliberat un mandat de arestare și a oferit detalii despre dosarul în care este vizat. „Este vorba de o plângere a lui Vlad Plahotniuc în privința lui Veaceslav Platon, privind denunțul calomnios. Și este vorba doar de începerea urmăririi penale, care, în sine, nu aduce prejudiciu nimănui. Eu nu am avut acces la materialele dosarului care se pretinde că ar fi fost contrafăcut”, a punctat Morari.

    „Aplicarea măsurii preventive este motivată prin faptul că am comis acțiuni violente cu caracter… ceva de genul ăsta. Procurorul se ridică în ședință și spune că este o eroare. Este interesant că ei nu mi-au prezentat niciun document pe care pretind că eu l-aș fi contrafăcut. Dosarul are la bază declarațiile unui procuror subaltern care afirmă că, la indicația mea, ar fi înregistrat dosar cu dată din urmă”, a precizat șeful PA. Morari a mai afirmat că nu a amenințat procurorul care gestionează cazul său. „Este foarte greu să comentez astfel de acuzații. În primul rând, vreau să știți. Dacă eu ameninț, eu mă țin de cuvânt. Mai mult ca atât, cum poți să ameninți un procuror când el își face treaba”, a întrebat, retoric, acesta.

    Acuzații că ar fi dosar politic

    Înainte de începerea ședinței de judecată, Viorel Morari declara, pe holurile instanței, că dosarul în care este vizat ar fi unul politic și că, astfel, s-ar încerca distragerea atenției publice de la alte subiecte sau fapte, dar și că dosarul său ar fi fost inițiat la comanda noului șef al PG, Alexandr Stoianoglo și al președintelui R. Moldova, Igor Dodon. Totodată, acesta a solicitat recuzarea procurorilor care conduc urmărirea penală în dosarul său, după ce, Vladislav Căruceru, unul dintre aceștia anterior a fost vizat într-un dosar penal instrumentat chiar de către PA condusă de Viorel Morari. Căruceru însă ulterior a declarat că dosarul penal pe numele său ar fi fost încetat.

    Ulterior, PG a precizat, într-un alt comunicat de presă că cererile lui Viorel Morari de recuzare a procurorilor Renata Anici, Vladislav Căruceru, Carolina Vidrașcu care fac parte din grupul care exercită urmărirea penală în această cauză au fost respinse ca nefondate. „Au fost examinate materialele cauzelor la care a făcut trimitere Viorel Morari, în care s-ar fi pretins că au fost implicați primii doi procurori – ambele gestionate de G. Niculiță, procuror din Procuratura Anticorupție, și a fost constatată inexistența informațiilor sau probelor relevante ori concludente ce ar confirma implicarea acestora în acțiunile vizate”, se preciza în comunicat.

    Procurorul care l-a denunțat pe șeful PA

    ZdG a aflat că procurorul care a făcut declarații împotriva lui Viorel Morari este Mircea Ciobanu, care anterior a activat în cadrul PA, iar din 2018 a fost numit procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. „Urmărirea penală a fost pornită în baza procesului-verbal de autosesizare care a avut drept fundament o scrisoare anonimă. Ulterior, însă, a fost depus un autodenunț de către un procuror, în care acesta a recunoscut faptul falsificării unor anumite documente, invocând că a făcut acest fapt la indicația domnului Morari. Alte probe ale acuzării nu ne-au fost prezentate. Nici în ședința de judecată, nici până la ședință”, ne-a comunicat avocatul șefului suspendat al PA, Vasile Foltea.

    Potrivit surselor ZdG, Mircea Ciobanu este nașul de cununie al șefului Procuraturii municipale, Ștefan Șatepfraț. Potrivit procuror.magistrat.md, Ciobanu a fost transferat în funcția de procuror al Procuraturii Anticorupție în 2016, ca ulterior, în 2018, să fie numit în funcție la Procuratura mun. Chișinău. Contactat pentru o reacție, Mircea Ciobanu a refuzat să ofere detalii despre plângerea depusă. „Eu nu pot să fac careva comentarii, dat fiind faptul că dosarul penal, din câte cunosc, este în curs de desfășurare. Eu nu vă pot comenta nimic, deocamdată. Asta ține de urmărirea penală. Adresați-vă procurorului. Eu nu cunosc”, a menționat Mircea Ciobanu.

    Morari vs Stoianoglo

    La 9 decembrie 2019, Viorel Morari, care ocupa funcția de procuror-șef al PA a fost suspendat din funcție în baza unui ordin emis de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Prin același ordin s-a dispus efectuarea unui control special la instituția anticorupție. Suspendarea lui Morari s-a produs la câteva zile după ce acesta anunța că a fost reluată urmărirea penală în cazul finanțării din Rusia a Partidului Socialiștilor, dosar închis anterior. Între Morari și Stoianoglo au existat declarații acuzatoare chiar de la instalarea acestuia în funcția de procuror general. Ulterior, pe parcursul lunii decembrie, către presă au fost trimise mai multe informații despre averea familiei Morari sau despre eventuale încălcări comise de acesta în perioada în care deținea funcția de șef al PA.

    Viorel Morari a deținut funcția de șef al PA în perioada aprilie 2016 – mai 2019. A revenit în funcție în luna septembrie 2019, în urma unui ordin semnat de Dumitru Robu, procurorul general interimar de atunci. Din septembrie și până în decembrie 2019, PA a anunțat inițierea mai multor dosare de rezonanță pe numele unor judecători, procurori sau politicieni. Totodată, în această perioadă a fost anunțată deschiderea unui nou dosar penal pe numele lui Vladimir Plahotniuc. Anterior, Morari admitea, într-o discuție cu jurnaliștii că nu a avut suficient curaj să deschidă dosar penal pe numele fostului politician în perioada în care acesta se afla la guvernare și conducea, de facto, R. Moldova. În perioada aprilie 2016-mai 2019, când Morari era șef al PA, Vladimir Plahotniuc nu a avut calitate procesuală în niciun dosar penal, deși numele său și al firmelor sale figurau în anexele Raportului Kroll II, primite de PA în martie 2018.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

    Mai multe persoane, printre care și membri ai PDM au primit și deținut anterior un telefon special pentru a discuta exclusiv cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. Declarațiile au fost făcute de către pre…
    Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

    Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

    Deputatul fracțiunii parlamentare ACUM, Platforma DA, Iurie Reniță, susține că „două persoane din anturajul președintelui R. Moldova, Igor Dodon, sunt cei care l-au convins pe doctorul-deputat, Ștefan Gațcan, s…
    Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

    PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

    Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate susțin că sâmbătă, 18 iulie, vor lua o decizie finală în legătură cu semnarea și votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ion Chicu. Solicitat…
    PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

    Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

    În jur de 50.000 de operaţii pentru tratarea cancerului nu au putut fi efectuate în Germania în timpul pandemiei de coronavirus până la jumătatea lui iunie, a declarat luni şeful Organizaţiei germane de ajutora…
    Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

    Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

    Responabilii Serviciul Fiscal de Stat au anunțat luni, 13 iulie, că în vederea prevenirii încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produs…
    Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO

    Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la po…
    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO