Principală  —  IMPORTANTE   —   DOC/ Dosarul Vicol & Bănăruc.…

DOC Dosarul Vicol & Bănăruc. Decizia Curții Supreme de Justiție

Curtea Supremă de Justiție a trimis la rejudecare dosarul în care sunt vizați fostul șef al Serviciului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol și Eduard Bănăruc, fostul secretar general adjunct al Guvernului. Instanța judecătorească supremă a constatat mai multe omisiuni care ar fi „viciat iremediabil procedura desfășurată împotriva inculpaților”. Dosarul urmează să fie examinat de Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet de judecată.

„Instanţa de apel mai este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar nepronunţarea instanţei de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului şi, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel…”, se precizează în decizia CSJ.

Eduard Bănăruc

„Omisiunile instanţei de apel au viciat iremediabil procedura desfăşurată împotriva inculpaţilor, afectând echitabilitatea întregului proces, care este o valoare comună pentru Constituţia Republicii Moldova şi pentru Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor
Fundamentale”, scriu judecătorii de la CSJ.

„La caz, se atestă că instanţa de apel nu a dat răspuns la toate capetele de cerere din apelurile apărătorilor Nicoară V. şi Roşca V., prin aceasta nerezolvând fondul apelului declarat. Or, în esenţă, apelanţii-apărătorii inculpaţilor Vicol N. şi Bănăruc E. au pretins în cererea de apel că, prima instanţă a încălcat dispoziţiile legale cu privire la formarea completului de judecată, contrar prevederilor art. 31 alin. (3) Cod de procedură penală”, se mai menționează în decizie.

„Colegiul penal lărgit reţine că, caracterul concluziei formulate de instanţa de apel faţă de criticele părţii apărării este calificat de Colegiul penal lărgit ca fiind o motivare insuficientă şi irelevantă, contrară standardelor procedurale inserate la art. 6 paragraf. 1 din Convenţia Europeană. Or, la caz se atestă că instanţa de apel a considerat că viciul cu privire la formarea completului de judecată a fost înlăturat de 55 către instanţa de apel, însă se atestă că acestă instanţă prin decizia adoptată a casat sentinţa doar parţial…”, precizează magistrații.

„În general, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze, este imperios de a supune analizei şi aprecierii toate probele acumulate în dosar. De altfel, în cadrul cercetării judecătoreşti se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor şi împrejurărilor importante, sub toate aspectele, în condiţii de nemijlocire, publicitate şi contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanţa de judecată pentru formularea opiniei vizavi de vinovăţia persoanei trimise în judecată. Or, atunci când unei persoane i se reproşează săvârşirea unei fapte penale şi i se aduce o acuzaţie, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice şi concludente care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost comisă anume de inculpat”, se precizează în decizie.

„Fiind consecvenţi în cele expuse, se impune concluzia că instanţa de apel a ales să rămână reticentă la o serie de aspecte fundamentale pentru justa soluţionarea cauzei deferite judecăţii, analizând superficial circumstanţele de drept ale acesteia, fără a pătrunde în esenţă, formulând nişte concluzii generale şi neîntemeiate. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanţei de apel în cauza dată, este afectată de insuficienţă de motivare, iar erorile admise de către instanţa de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanţa de recurs nu este abilitată cu atribuţii de a judeca cauza şi a se pronunţa asupra legalităţii sentinţei, substituind instanţa care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunţarea hotărârii judecătoreşti. În asemenea condiţii, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanţei de apel în cauză urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării în instanţa de apel, într-un nou complet de judecată”, concluzionează judecătorii de la CSJ Vladimir Timofti, Elena Cobzac, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan și Victor Boico.

În mai 2018, Curtea de Apel Chișinău decidea ca Nicolae Vicol, fostul şef al Serviciului Fiscal de Stat să fie singurul dintre cei şase inculpaţi din dosarul corupţiei din cadrul instituţiei pe numele căruia a fost menţinută o pedeapsă privativă de libertate.

Eduard Bănăruc, fostul secretar general adjunct al Guvernului, pedepsit de prima instanţă cu amendă, a scăpat şi de această pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripţie, iar pedeapsa pe numele inspectorului fiscal, Anatolie Beşleaga, condamnat iniţial la cinci ani de închisoare cu executare, a fost înlocuită cu o pedeapsă non-privativă de libertate. Judecătorii de la Curtea de Apel au menţinut sentinţa primei instanţe luată pe numele celor doi foşti angajaţi ai CNA şi a omului de afaceri prin care s-a constatat expirarea termenului de prescripţie privind tragerea lor la răspundere penală.

Dosarul corupţiei de la Serviciul Fiscal de Stat, unul dintre dosarele de rezonanţă din ultimii ani, a fost deschis în 2012, însă descinderile mascaţilor, soldate cu mai multe reţineri şi percheziţii, au avut loc vineri, 15 februarie 2013, chiar în ziua în care deputaţii PLDM şi PCRM l-au demis pe democratul Vlad Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi la câteva zile după ce Vlad Filat, liderul de atunci al PLDM, a denunţat acordul Alianţei pentru Integrare Europeană, numindu-l pe Plahotniuc „păpuşar” şi aducându-i mai multe acuzaţii grave. La scurt timp, şi Plahotniuc a făcut public acuzaţii în adresa lui Filat. În acest context, peste doar câteva zile, în public au apărut mai multe interceptări telefonice dintre Nicolae Vicol şi diverşi oficiali de rang înalt, printre care şi premierul de atunci, Vlad Filat.


Publicitate
Publicitate