Curtea de Apel Cahul, supărată pe mesajul ministrului Justiției transmis după strămutarea dosarului „ȘOR”: „Orice funcționar public care-și asumă angajamentul de a critica actul justiției trebuie să o facă în cunoștință de cauză”
Reprezentanții Curții de Apel Cahul au emis luni, 23 august, un comunicat de presă în care se menționează că judecătorii de acolo își manifestă indignarea față de mesajul transmis de ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în legătură cu decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) care a admis strămutarea dosarului în care este cercetat Ilan Șor, de la instanța de apel din Cahul la cea din Chișinău.
Tot aici, responsabilii de la Curtea de Apel Cahul susțin că „orice funcționar public care-și asumă angajamentul de a critica actul justiției pe o anumită cauză penală, trebuie să o facă din cunoștință de cauză și cu argumente concrete” și tot ei afirmă că „ministrul justiției niciodată nu a solicitat Curții de Apel Cahul informații despre motivele amânărilor ședințelor de judecată, motivele imposibilității petrecerii multiplelor ședințe de judecată, nu a solicitat nici un act de dispoziție adoptat pe parcursul judecării”.
În context, judecătorii de acolo au venit cu mai multe precizări în legătură cu cauza penală în care este cercetat Șor.
Nota emisă de Curtea de Apel Cahul:
„În contextul ultimelor evenimente procedurale avute loc în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a inculpatului Șor Ilan de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(5) și art.243 alin.(3) lit.b) Cod penal, și interpretarea a acestora în mass-media, dar și de unii demnitari de înalt rang din Republica Moldova, Curtea de Apel Cahul găsește necesar de a oferi publicului explicațiile de rigoare, care emană exclusiv din actele procedurale petrecute pe parcursul judecării cauzei la această instanță, și care nu vor conține concluzii de ordin subiectiv. Rămâne la latitudinea fiecărui membru al societății să-și formeze propria convingere, și, dat fiind că acest comunicat (inclusiv acte procedurale) țin de domeniul profesional jurisprudențial, credem că mediul academic nu va rămâne pasiv în realizarea misiunii civice de orientare obiectivă a opiniei publice.
Curtea de Apel Cahul ca și instituție nu consideră că asemenea comunicate publice ar trebui să fie o practică obișnuită în activitatea de înfăptuire a justiției pe orișicare cauză penală, și cineva neapărat își va pune întrebarea – de ce anume acum se vine cu asemenea reacție și cu o asemenea informații.
Până la data de 20.08.2021 criticile aduse activității Curții de Apel Cahul în legătură cu examinarea dosarului Șor Ilan, deși erau tendențios distorsionate și nu reflectau multiple circumstanțe de fapt, nu necesitau a fi neapărat pariate în public de către instituția criticată, or începând cu data de 12.05.2020 ședințele de judecată au fost publice și orice persoană interesată (curioasă) putea personal să asiste la ședințele de judecată și apoi să comunice societății parcursul judecării cauzei. În cazul de față însă, printr-o hotărâre judecătorească (încheierea Curții Supreme de Justiție din 20.08.2021), care a fost aplaudată cu salve publice de către înaltul demnitar din aparatul central executiv al statului, a fost acceptată ipoteza că toți judecătorii Curții de Apel Cahul (și nu doar membrii completului de judecată care judecau această cauză) sunt afectați de neîncredere colectivă. Este nu doar o calificare, ci o acuzație directă care atentează la integritatea instituțională a Curții de Apel Cahul, și care necesită a fi pariată neapărat cu un spectru de acte procedurale. Instituția este liberă de a opera cu acestea și nu poate fi acuzată de poziție tendențioasă sau de încălcare a dreptului la un proces echitabil, or deja este descalificată de a mai judeca această cauză penală printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, și în al doilea rând nu va recurge la comentarea actelor procedurale. În caz contrar, opinia publică va rămâne acea care a existat până acum și care a fost formată (orientată) de o singură sursă de informații.
Vom începe de la acel fapt regretabil, că interesul social major asupra parcursului judecării cauzei penale de acuzare a inculpatului Șor Ilan, caz care în viziunea noastră este unul care implică elemente de securitate națională, nu a fost urmat de o implicare veritabilă a instituțiilor mass-media și a societății civile, devenind un obiect de speculații. Și aceasta grație faptului, că la multiplele ședințe de judecată publice din perioada 12.05.2020 – 16.07.2021 au asistat cu regularitate doar exponenții unicului post de televiziune TV-6. Reprezentanții altor instituții mass-media și ONG-uri, precum și cetățeni curioși de evenimente, au lipsit cu desăvârșire la aceste ședințe. Prin aceasta și se explică faptul, că mersul judecării cauzei la Curtea de Apel Cahul a fost prezentat societății dintr-o unică sursă de informații, iar celelalte surse de informații se mulțumeau cu mândra misiune de preluare a unei poziții preconcepute. În cazul în care cititorii acestei postări își vor pune întrebarea – de ce instituția nu a avut intervenții publice asupra acestui subiect, reiterăm, că autoritatea judiciară care judecă o cauză trebuie în permanență să fie neutră asupra oricăror manifestări ce nu țin de acțiunile procedurale, și să nu se implice în polemici publice cu referire la chestiuni improprii actului judecătoresc, sau care ar putea crea impresia imparțialității. Implicarea în exterior a instanței judecătorești trebuie să se limiteze la o simplă comunicare despre actele de procedură efectuate și hotărârile judecătorești adoptate.
Anterior pe pagina oficială a Curții de Apel Cahul au fost publicate informații cu privire la actele procedurale din ședințele de judecată de până la 20.04.2021, de aceia considerăm oportun de a reflecta evenimentele ce au avut loc în cadrul următoarelor ședințe de judecată la Curtea de Apel Cahul:
- În ședința din 22.04.2021 părțile s-au expus asupra cererii de administrare a probelor noi, depusă anterior de partea apărării. Soluționarea altor subiecte nu a fost posibilă, deoarece dosarul era expediat la Curtea Supremă de Justiție;
- În ședința din 07.07.2021 a fost dezbătută cererea părții apărării cu privire la administrarea probelor suplimentare și adoptarea soluției a fost lăsată pentru următoarea ședință; a fost înaitată de către avocatul Calaida D. cererea de recuzare a judecătorului-raportor Bedilă Tudor, și în rezultatul examinării această cerere a fost respinsă; a fost examinată și respinsă cererea avocaților Colenco A. și Calaida D. cu privire la anularea anunțării în căutare și înlocuirea măsurii preventive în privința inculpatului Șor Ilan;
- În ședința din 14.07.20214 a fost soluționată și respinsă cererea părții apărării cu privire la administrarea probelor suplimentare; după care colegiul a pronunțat încheierea, prin care a dispus: ”În cazul în care în ședința de astăzi nu se va reuși până la sfârșitul zilei de muncă examinarea tuturor cererilor părții apărării de administrare a probelor suplimentare – părții apărării i se stabilește un termen-limită pentru depunerea cererilor scrise de administrare a probelor suplimentare la secretariatul Curții de Apel Cahul, termen care va constitui 20 zile, începând calcularea din ziua de astăzi”, fiind menționat că acest termen expiră la 03.08.2021 ora 24:00; a fost dezbătută și admisă cererea părții apărării cu privire la audierea martorului Dohotaru Matei, în privința căruia Judecătoria Chișinău a anulat căutarea; a fost examinată și respinsă cererea avocatului Calaida D. cu privire la solicitarea informației de la CNA cu privire la acuzațiile aduse lui Dohotaru Matei în alte cauze penale; după aceasta avocatul Colenco A. a înaintat cerere de recuzare a întregului complet de judecată, și, în legătură cu imposibilitatea constituirii și convocării unui alt complet de judecată care va examina cererea de recuzare, a fost stabilită o altă ședință – la 16.07.2021;
- În ședința din 14.07.20214 a fost examinată și respinsă cererea de recuzare a judecătorilor; ulterior, fiind la finele programului de muncă, a fost stabilită data următoarelor ședințe de judecată: 24.09.2021, 06.10.2021, 08.10.2021, 13.10.2021 și 18.10.2021.
Așa cum în societate s-a vehiculat, iar înaltul demnitar al puterii executive centrale în domeniul justiției a afirmat la rang de constatare, că în cauza Șor Ilan Curtea de Apel Cahul nici până în prezent nu a dispus expertiza financiar-contabilă și că activitatea acesteia ar fi un dezmăț, în mod oficial comunicăm, că în cadrul judecării cauzei soluționarea subiectului expertizei a fost demult depășită, și aceasta o demonstrează următoarele acte de procedură atașate: încheierea Curții de Apel Cahul din 19.09.2018 privind dispunerea expertizei și încheierea Curții de Apel Cahul din 30.09.2019 privind remiterea repetată a materialelor pentru efectuarea expertizei; scrisorile Curții de Apel Cahul din 23.01.2019, 26.06.2019, 18.10.2019, 28.10.2019, 28.01.2020, 07.02.2020, 04.03.2020, și scrisorile CNEJ din 31.01.2019, 10.04.2019, 26.06.2019, 11.10.2019, 18.10.2019, 22.10.2019, 14.11.2019, 20.11.2019, 18.12.2019, 07.02.2020 și 10.03.2020.
Întru soluționarea fără tergiversare a acestei întrebări de către CNEJ, Curtea de Apel Cahul la acea perioadă, după o serie de corespondențe inefective cu CNEJ, a mai implicat și Ministrul Justiției, aceasta demonstrând-o scrisoarea Curții din 28.10.2029. Se face evident că expertiza a fost dispusă, și în final, potrivit deciziei experților judiciari din 10.03.2020, nu a fost posibil de a o efectua din motivul lipsei actelor contabile primare. Nici ulterior actele contabile nu au fost prezentate instanței, din care motiv au fost respinse cererile repetate cu privire la dispunerea expertizei.
Judecătorii Curții de Apel Cahul sunt de părerea, că orice funcționar public care-și asumă angajamentul de a critica actul justiției pe o anumită cauză penală, trebuie să o facă din cunoștință de cauză și cu argumente concrete. Atestăm, că Ministerul Justiției niciodată nu a solicitat Curții de Apel Cahul informații despre motivele amânărilor ședințelor de judecată, motivele imposibilității petrecerii multiplelor ședințe de judecată, nu a solicitat nici un act de dispoziție adoptat pe parcursul judecării.
Cu privire la tergiversarea judecării cauzei, fără a genera vreo concluzie la acest subiect, urmează a se menționa, că la 22.01.2021 a fost examinată ultima cerere a procurorului de administrare a probelor suplimentare, după care a intervenit partea apărării cu cereri de completare a cercetării judecătorești. Imposibilitatea finisării examinării cauzei a fost cauzată de multiplele cereri de strămutare a cauzei depuse de partea apărării la Curtea Supremă de Justiție, de multiplele cereri de ridicare a excepției de neconstituționalitate și de cererile sistematice de recuzare a judecătorilor. Deși judecătorii completului de judecată al Curții de Apel Cahul au fost de părerea că examinarea cererilor de strămutare a cauzei la o altă instanță judecătorească, în temeiul art.46-49 Cod de procedură penală, nu suspendă de drept judecarea fondului cauzei, și această poziție a fost prezentată CSJ prin scrisorile judecătorilor din 21.09.2020 și 23.09.2020, CSJ a fost de o altă părere (scrisoarea din 24.09.2020), și la fiecare cerere de strămutare de fiecare dată instanța supremă a solicitat insistent toate volumele dosarului penal, astfel multiple ședințe de judecată planificate nu a fost posibil de a le petrece în lipsa dosarului. Disputa asupra subiectului în cauză a fost adusă și la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii prin scrisoarea din 23.09.2020.
Cu referire la calificativul „suspiciune colectivă de imparțialitate” a judecătorilor Curții de Apel Cahul, cu care s-a operat în textul încheierii Curții Supreme de Justiție, prin care s-a dispus strămutarea judecării cauzei de la Curtea de Apel Cahul la Curtea de Apel Chișinău, cu regret observăm că s-a recurs la o etichetare în masă a tuturor judecătorilor Curții de Apel Cahul, fără indicarea motivelor pentru fiecare judecător în parte, or la Curtea de Apel Cahul activează 8 judecători, fără argumentarea unui asemenea procedeu.
Pentru a nu încălca etica profesională nu vom aduce critici însăși soluției adoptate de CSJ în încheierea din 20.08.2021, însă, așa cum aceasta poate afecta onoarea și demnitatea fiecărui judecător în parte, considerăm că judecătorii Curții de Apel Cahul au dreptul să cunoască care a fost motivul concret al descalificării sale”, se menționează în nota CA Cahul.
Vineri, 20 august, după 10 tentative eșuate, magistrații CSJ au admis cererea înaintată de către avocatul Denis Calaida și au dispus strămutarea judecării cauzei penale de la Curtea de Apel (CA) Cahul la Curtea de Apel (CA) Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Încheierea a fost pronunțată de către Colegiul penal al CSJ în componența magistraților – Nadejda Toma, Ion Guzun și Anatolie Țurcan.
În legătură cu decizia CSJ, Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, a postat un mesaj pe Facebook în care a menționat că „este bine că dezmățul de la Curtea de Apel Cahul în cazul dosarului Șor a luat sfârșit. Ori, acolo sunt peste 3 ani de tergiversări inadmisibile și peste 60 de amânări, iar examinarea în fond practic nici nu a început”.
Șor, care acum doi ani a fugit din R. Moldova și este anunțat în căutare, este deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele Partidului Politic Șor, fiind ales și președintele acestei fracțiuni parlamentare.
Pe 4 august curent, pentru a zecea oară, avocații lui Ilan Șor, condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, au cerut strămutarea judecării cauzei penale în privința lui Șor, de la Curtea de Apel (CA) Cahul, la o altă instanță egală în grad. Și de această dată magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins ca neîntemeiată solicitarea apărătorilor lui Șor.
Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.
Pe 12 februarie 2018, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Chișinău, dosarul de escrocherie și spălare de bani pe numele lui Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul. Soarta lui Șor în instanța de apel urmând a fi decisă de trei magistrați: Evghenii Dvurecenschi, Nina Veleva și Vitalie Movilă, ultimul fiind președinte al completului de judecată. Între timp Nina Veleva a demisionat din sistem și în dosarul lui Șor a fost înlocuită cu Tudor Berdilă.
Dosarul a fost transmis în gestiunea celor trei după ce președintele CA Chișinău, Ion Pleșca, a invocat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) că în instanța pe care o conduce, care numără 56 de magistrați, dintre care 21 fac parte din Colegiul penal, nu sunt decât doi judecători compatibili pentru a examina cauza. Spre deosebire de CA Chișinău, la Cahul există doar un singur colegiu, format din două complete de judecători, care examinează atât cauze penale, cât și civile, comerciale și de contencios administrativ.
Ilan Șor, în privința căruia este aplicată interdicția de a părăsi țara, a apărut în spațiul public pentru ultima oară la 12 iunie 2019, în cadrul unei conferințe de presă. Se întâmpla cu două zile înainte ca Partidul Democrat din Moldova (PDM) să cedeze puterea și să treacă în opoziție.
Pe 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională. La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.
Câteva zile mai târziu, respectivul dosar a fost conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din 4 decembrie 2014 și care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova, „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank și comiterea altor fapte penale în scopul realizării intereselor personale și de grup”.
Pe 23 august 2019, șeful oficiului INTERPOL din R. Moldova declara pentru ZdG că Ilan Șor se află în Israel, stat al cărei cetățenie o deține.
La 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională.
La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.
