Consilierii din Cahul au anulat decizia de a acorda un teren pentru construcția casei unui judecător
Fostului președinte al Curții de Apel Cahul, Ghenadie Eni i-a fost retras dreptul de proprietate asupra lotului pentru construcția casei. Consiliul orășănesc Cahul a votat pentru anularea deciziei din 24 aprilie 2015, prin care autoritățile publice locale i-au oferit „gratis” terenul respectiv, solicitat de Eni încă în 2009.
Ghenadie Eni nu a fost prezent la ședință, iar actualul primar de Cahul, Nicolae Dandiș crede că Eni va ataca decizia în instanța de judecată. „Cancelaria de Stat a făcut interpelare, considerând că decizia de atribuire este ilegală. Ghenadie Eni între timp și-a făcut titlu de proprietate.”, a declarat primarul orașului Cahul, citat de gazetadesud.md
Amintim că, la începutul lunii iunie 2015, ZdG, dar și alte câteva instituții media scriau că Ghenadie Eni, preşedintele Curţii de Apel Cahul a primit de la autorităţile publice locale un teren pentru construcţia unei case de locuit, teren pe care l-a solicitat încă în anul 2009. „Tranzacţia” a avut loc chiar înainte ca instanţa pe care Eni o conducea să examineze un dosar în care fostul primar de Cahul, Petru Burlacu şi arhitectul oraşului au fost obligaţi de prima instanţă să achite unui om de afaceri local o sută de mii de lei. Judecătorul susţinea că la mijloc ar fi doar o simplă coincidenţă, în timp ce avocatul omului de afaceri considera că înţelegerea s-a făcut pentru ca la Curtea de Apel Cahul primarul şi arhitectul să câştige dosarul. Ghenadie Eni susținea că are dreptul la teren, deoarece din 2003 este înregistrat ca persoană care are nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai.
La scurt timp după apariţia articolului, magistratul şi-a anunţat demisia, iar pe 30 iunie 2015, prin decretul preşedintelui Timofti, Eni a fost eliberat din funcţia de judecător şi din cea de preşedinte. Pe 7 iulie 2015, CSM a numit un preşedinte interimar, pe Galina Vavrin. Tot atunci, în urma demersului colectivului instituţiei, Eni a fost propus de CSM şefului statului pentru decorare cu ordinul „Gloria Muncii” „în semn de recunoştinţă pentru merite deosebite în activitate, înalt profesionalism şi contribuţii remarcabile la consolidarea sistemului judecătoresc, spirit de iniţiativă, promovarea reformelor în justiţie…”.
