Parlamentul European vrea un sprijin mai puternic pentru țările europene de la frontiera estică. Până la 10% din fonduri dedicate
Parlamentul European cere un sprijin bugetar sporit pentru statele membre care se confruntă cu agresiunea militară a Rusiei, cu amenințările hibride și cu presiunea geopolitică la frontiera estică a UE, conform unui comunicat de presă.
Într-o rezoluție adoptată joi cu 414 voturi pentru, 79 împotrivă și 90 abțineri, eurodeputații afirmă că sprijinul politicii de coeziune a UE pentru regiunile estice este o investiție strategică în securitatea, reziliența și prosperitatea viitoare a întregii Uniuni.
O strategie specifică pentru regiunile frontaliere estice
Parlamentul solicită un sprijin adaptat pentru regiunile frontaliere estice în următorul cadru financiar multianual (CFM) 2028-2034, inclusiv posibilitatea de a le rezerva până la 10% din fondurile relevante ale UE, pe lângă resursele disponibile în cadrul liniilor bugetare naționale și regionale.
Euroeputații spun că este nevoie de o alocare suplimentară specifică pentru regiunile frontaliere estice, care să ia în considerare expunerea lor la presiunile hibride, demografice, economice, legate de război și de securitate. Aceștia propun, de asemenea, un mecanism separat de cofinanțare pentru proiectele desfășurate în regiuni care suportă costuri geopolitice deosebite.
Consolidarea cooperării transfrontaliere
Deputații doresc să vadă un pachet de finanțare Interreg specific rezervat pentru a compensa cele 150 de milioane de euro pierdute în urma suspendării cooperării cu Rusia și Belarus. Ei doresc, de asemenea, ca regiunile frontaliere estice să primească un statut prioritar de primă linie, cu rate de cofinanțare din partea UE de până la 95% sau 100% pentru proiecte esențiale de securitate, reziliență sau infrastructura critică.
Investiții în securitate și reziliență
Parlamentul trage un semnal de alarmă cu privire la amenințările hibride tot mai mari la adresa regiunilor frontaliere estice, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice, dezinformarea, bruierea și deturnarea semnalului GPS („spoofing”), incursiunile cu drone, prezența minelor marine flotante și atacurile asupra infrastructurii critice. Deputații solicită Comisiei și statelor membre să permită acestor regiuni, prin planurile de parteneriat național și regional (PNPP) pentru perioada 2028-2034, să investească în domenii care nu sunt acoperite în mod normal de politica de coeziune, inclusiv asistența medicală, drumurile, energia, infrastructura maritimă și digitală durabilă, conectivitatea, pregătirea civilă, reziliența și infrastructura cu dublă utilizare.
Votul vine într-un moment decisiv pentru viitoarea arhitectură a politicii de coeziune a UE, întrucât Parlamentul își finalizează poziția cu privire la mai multe dosare care cuprind pachetul legislativ post-2027, inclusiv planurile naționale și regionale de parteneriat (PNPP), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune, Interreg și alte instrumente conexe, înainte de negocierile interinstituționale.
De când Rusia a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, regiunile din nouă state membre care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina – Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria – au fost afectate în mod deosebit de migrație, perturbări economice și comerciale, declin demografic și riscuri sporite la adresa securității. Aceste presiuni legate de război, combinate cu deficiențe structurale de lungă durată, au dus la o creștere mai lentă, la reducerea investițiilor, la depopulare, la deficite de forță de muncă și la costuri de securitate mai mari.
