Kovesi, acuzată de luare de mită cu câteva zile înainte de interviul pentru funcția de șef al Parchetului European

Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România, Laura Codruţa Kovesi, este oficial pusă sub învinuire pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Procurorii români susțin că aceasta ar fi primit 68 de mii de euro la omul de afaceri Sebastian Ghiţă pentru extrădarea în țară a fostului director al Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Nicolae Popa, când aceasta avea funcţia de procuror general al României. Kovesi este acuzată că a minţit privind relaţia privată cu Ghiţă. De cealaltă parte, Kovesi susține că se încearcă blocarea candidaturii ei la Parchetul European şi că dosarul ar constitui o răzbunare pentru că a dat Guvernul în judecată la CtEDO după ce a fost demisă de la conducerea DNA.

„Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) şi mărturie mincinoasă”, scrie într-un comunicat de presă al Parchetului General.

În același document scrie că în 2011, Kovesi, în calitate de fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiţă pentru extrădarea lui Nicolae Popa, aflat la acel moment în Indonezia – Jakarta. De asemenea, Kovesi ar fi implicat Parchetul General pentru achitarea cheltuielilor de transport pentru mai multe persoane implicate în extrădarea lui Popa, între care şi un reprezentant SRI. Totodată, se invocă că Kovesi ar fi determinat ca Ministerul de Interne să pună la dispoziţia IGPR suma de bani necesară plăţii transportului Jakarta — Bucureşti.

La ieşirea de la audierea de vineri, 15 februarie, Laura Codruţa Kovesi a declarat că a formulat două cereri de recuzare, pentru procurorul de caz, Adina Florea, şi pentru şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor, Gheorghe Stan. Cererea de recuzare a Adinei Florea a fost respinsă.

Laura Codruţa Kovesi este favorită pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al Parchetului European. Fostul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a clasat pe primul loc la selecţia organizată de comisia de specialişti. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania. Pe 26 februarie, Kovesi va fi audiată în Parlamentul European. Conform regulamentului Parchetului European, adoptat în urmă cu doi ani, Parlamentul European și Consiliul Uniunii trebuie să voteze și să ajungă la un nume comun cel târziu până la data 1 martie.

Foto antet: ALEXANDRU DOBRE/MEDIAFAX

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Lider Moldovan

    Care funcție de procuror-şef al Parchetului European petru INTRIGANTA asta? Să folosească și acolo serviciile secrete pentru a hărțui anumiți politicieni? Apropo, trebuie de clarificat, CINE se afla în spatele ei? În România în spatele ei se afla neamțul Klaus Iohannis, iar la Bruxelles în spatele ei va sta nemțoica Anghela Merkel? Are oare nevoie UE de o astfel de BACXANALIE în juristprudență?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *