Ancheta lui Matsuka. Cum navele rusești fac contrabandă în UE

Rusia continuă să vândă în Europa cărbune, ceea ce este interzis după ce au fost impuse sancțiuni. Navele care transportă mărfuri interzise dispar de pe radare, dezactivând sistemele de detectare. Cum funcționează lanțul de eludare a sancțiunilor? Ce este sistemul AIS și ce pericol comportă oprirea acestuia? Ce dovezi concrete există privind comerțul rusesc cu cărbune cu țările UE? Ce face Occidentul pentru ca Kremlinul să nu poată eluda sancțiunile și să elimine lacunele existente? Detalii despre cum navele rusești fac contrabandă în UE, aflați din ancheta redactorului-șef al postului TV FREEДОМ Alexey Matsuka.

Interdicția privind importul cărbunelui rusesc este în vigoare de opt luni. Dar acesta continuă să fie importat prin contrabandă peste tot în lume. Mai mult decât atât, nu este exclus că acest cărbune, de fapt, poate fi ucrainean, cumpărat ieftin de la minele din Donbas. Există cifre oficiale conform cărora Moscova a majorat vânzările către Maroc, Egipt și Turcia. Iar, potrivit anchetei, cărbunele continuă să fie exportat și în Europa. Rutele de import sunt însă mușamalizate.

Luna trecută, reprezentanții postului de televiziune au atras atenția asupra a două nave foarte suspecte: River Queen sub pavilionul Palau și Volzhskiy-33 sub pavilionul insulelor Comore, care transportau cărbune din porturile rusești. Căpitanii acestor nave, care se aflau lângă portul Kavkaz, trimiteau în mod deliberat informații false către sistemul automat de identificare precum că se îndreptau spre porturile turcești Samsun și Bandirma. După aceasta sistemul a fost oprit.

Este ca un avion de linie care decolează de pe un aeroport și apoi dispare brusc de pe radare. Unde este, ce i s-a întâmplat, nu se știe, apoi apare din nou pe radar. Doar că în aviație acest lucru este imposibil, acesta este deja un caz ieșit din comun. Iar cu vasele maritime Rusia se folosește de acest truc cu mare succes.

Așa se întâmplă și cu vasele River Queen și Volzhskiy-33. Știți unde au pornit AIS? Într-un terminal special din portul românesc Constanța, care este utilizat în principal pentru descărcarea cărbunelui. Vasul River Queen încărcat cu cărbune a părăsit Rostov-ul acum două săptămâni, apoi a dispărut de pe radare și a apărut la capătul traseului — în România, golit deja.

Alexey Matsuka spune că a încercat să verifice cine deține această navă. S-a dovedit că nava a fost redenumită recent (ca să nu provoace suspiciuni). Până toamna trecută, River Queen se numea „Mecanic Yuzvovich” și aparținea întreprinderii „Flota comercială din Donbas”, înregistrată în Mariupolul ocupat. Are și un operator, care dă ordine căpitanului unde și când să iasă în mare. Și acesta la fel se află în Mariupol. Cofondatori ai firmei sunt oameni de afaceri din Kiev și Jîtomîr. Cum era de așteptat, telefoanele acestora sunt deconectate.

Nave în „ceață”

Apare întrebarea, la ce folosește acest sistem automat de identificare a navelor – AIS și este legală oare dezactivarea acestuia.

Inițial, AIS a fost creat pentru a face schimb de date între nave pentru a evita coliziunile. Apoi a început să fie utilizat de serviciile de control al traficului maritim atunci când navele se apropie de porturi sau trec blocaje sau canale de transport maritim. Datele au devenit în cele din urmă deschise, mișcarea oricărei nave poate fi acum urmărită pe site-uri speciale.

Ca răspuns la lansarea sistemului, navele care sunt angajate în braconaj sau contrabandă au început să dispară de pe radare.

„Agențiile guvernamentale și companiile de asigurări maritime se bazează în primul rând pe AIS ca mijloc de monitorizare, dar care are unele limite. Navele angajate în activități ilegale pot opri transponderele AIS (dispozitive de recepție și transmitere) și pot dispărea de pe hartă”, notează John Serafini, directorul general al HawkEye 360.

Imediat după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, sistemele AIS au fost oprite pe zeci de iahturi ale oligarhilor ruși care au fost sancționați. Dar iahturile private nu sunt nave comerciale mari, notează sursa citată.

Există sisteme similare de transmisie de date pe avioane. Și doar unele avioane le opresc, cu ocazii speciale. De exemplu, avionul lui Joe Biden nu a putut fi urmărit înainte de vizita sa în Ucraina prin Polonia, tocmai pentru că transponderul a fost oprit din motive de securitate. Dar aceasta este o excepție.

Pe apă, dreptul maritim internațional nu face concesii nici măcar pentru VIP-uri. Impune navelor comerciale să pornească întotdeauna sistemul lor automat de identificare în timp ce se află pe mare. Există o singură excepție.

„Sistemele de recunoaștere AIS ar trebui să fie întotdeauna activate, cu excepția cazului în care acordurile sau reglementările internaționale protejează informațiile de navigație. Dacă căpitanul consideră că este mai sigur să oprească dispozitivul, el poate face acest lucru informând statul căruia aparține asupra motivului acestei decizii”, spune Peter Hinchcliffe, secretarul general al Camerei Internaționale de transport maritim.

Adică, motivul trebuie întotdeauna raportat. Un astfel de motiv poate fi, de exemplu, pericolul unui atac pirateresc. Și navele comerciale rusești se comportă ca niște pirați, pentru că opresc AIS foarte des.

Petrolierele rusești au fost primele care au făcut acest lucru. Dar dispăreau de pe radare în largul mării doar pe 2-3 ore, atât cât e necesar pentru a încărca petrolul pe altă navă (a unei țări care nu se află sub sancțiuni).

„Când transponderul este oprit, petrolierele rusești sancționate încărcă petrolul și produsele petroliere pe petrolierele nesancționate. Staționarea acestor cisterne timp de aproximativ 3 ore confirmă această presupunere, deoarece acesta este exact timpul necesar pentru a încărca petrolul pe mare”, scrie Windward.

Moscova a reluat această practică de la Teheran, un „confrate” de sancțiuni dure. A treia țară care face acest lucru este Venezuela.

Această „metodă iraniană” este folosită acum și în cazul cărbunelui.

O analiză a documentelor pe care Alexey Matsuka a reușit să le obțină arată că o întreagă flotă de nave „fantome” este implicată în această schemă de contrabandă. Iată doar câteva denumiri: Angora 2, Grigory Malov, River Grace, Mammad Amin. Toate transportă cărbune rusesc interzis pentru import în UE. Dispar, o fac prin dezactivarea AIS. Și se regăsesc în România, o țară a Uniunii Europene, care, conform tuturor regulilor, nu ar trebui să accepte marfă interzisă.

„Există motive să credem că falsificarea documentelor are loc pe mare. De exemplu, în Rostov încărcătura este conform documentelor încă rusească, iar în portul de descărcare Constanța același cărbune este deja kazah sau polonez. Iar vama, probabil, închid ochii la acest lucru. Mai ales acum, când este imposibil, din punct de vedere fizic, să fie urmărit de unde este livrată marfa. AIS este dezactivat, la urma urmei. Nava apare pe radar ca și cum ar fi apărut din gol – fără traseu, fără istorie”, notează sursa citată.

Cum să luptăm cu acest fenomen?

Problema este foarte complexă în realitate. La fel cum Moscova a distrus prin declanșarea unui război în Ucraina principiile internaționale, care au fost dezvoltate timp de decenii, așa și normele și regulile maritime se pot prăbuși peste noapte. La urma urmei, dacă Kremlinul face acest lucru, de ce să nu o facă și alții?

Ce se întreprinde? În primul rând, în Occident a fost lansat un nou sistem de urmărire a navelor – unul prin satelit. Chiar și cu AIS oprit, nimeni nu se poate ascunde de sateliți.

În al doilea rând, nu este nevoie de tehnologie spațială, când toate schemele negre sunt ca în palmă. Presupun că doar România (cred că și alte țări europene) închide ochii la asta. Cred că nu e gratis. Cărbunele este doar un singur exemplu.

Recent, Bloomberg a publicat o știre senzațională. Se estimează că achizițiile rusești de cipuri și circuite integrate au revenit la nivelul de până la război, înainte de 2020. Moscova folosește aceste componente pentru a produce rachete cu care bombardează acum orașele ucrainene. Cum e posibil acest lucru, dacă oficial vânzările sunt interzise prin sancțiuni?

„Sancțiunile noastre mușcă puternic și contribuie la o recesiune economică constantă în Rusia. Dar eficacitatea lor depinde și de cât de bine sunt respectate”, subliniază Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Punctul cheie nu este cât de dure sunt sancțiunile pe hârtie, ci cât de serios sunt monitorizate pentru punerea lor în aplicare. Și în acest sens, Europa este foarte departe de Statele Unite.

„Cu o istorie mai lungă de aplicare a sancțiunilor împotriva puterilor străine, Statele Unite au o agenție centralizată, proceduri mai eficiente de colectare a informațiilor, precum și legislație și instrumente stricte pentru a asigura respectarea regulilor atât în țară, cât și în străinătate. În UE nu există un cadru bine pus la punct și în principal cade pe umerii statelor membre”, scrie Bloomberg.

Deci, se pare că în unele țări respectarea regimului de sancțiuni este monitorizată serios, iar în altele câștigurile sunt mai importante, de aceea nimic nu se face.

Statele Unite observă acest lucru. Chiar zilele trecute, Departamentul de Justiție al SUA a decis să extindă urgent Departamentul de control al exporturilor, să angajeze noi procurori, a căror sarcină este de a consolida controlul asupra respectării sancțiunilor. Conform informațiilor parvenite de la diplomații americani, fiecărui membru al acestei echipe îi va fi atribuită o listă de țări. Și va trebui să interacționeze cu guvernele, organele vamale și autoritățile portuare ale acestor state. Nu numai prin stabilirea schimbului de informații, ci și prin motivarea de a acoperi lacunele pe care Moscova le-a găsit pentru a eluda sancțiunile.

De ce este atât de important să luptăm împotriva acestui lucru. Pentru că Moscova finanțează războiul cu banii din vânzarea mărfurilor interzise. Cumpără drone din Iran, muniție din Coreea de Nord. Fiecare tonă pe care cineva a trecut-o cu vederea, a ratat-o, a acceptat-o în Europa este un nou atac, noi victime și distrugeri.

Dacă zeci de nave rusești „de contrabandă” nu vor intra în porturile Uniunii Europene, atunci ucrainenii vor avea cel puțin câteva nopți liniștite. Fără sirene și fără bombardamente.