Alegeri parlamentare în Belarus. Întrebarea majoră este cât de mult se va extinde opoziția în parlament

La 17 noiembri în Belarus se organizează alegeri parlamentare, a anunțat Reuters. Întrebarea majoră este cât de mult se va extinde opoziția în parlament, în perioada în care Minskul încearcă să refacă relațiile cu Occidentul, în lipsa unui progres major cu principalul său aliat, Moscova.

La ultimele alegeri, pentru prima dată în istoria țării, doi reprezentanți ai opoziției au devenit deputați în parlament. Odată cu eliberarea prizonierilor politici și cu sfârșitul represiunilor împotriva opoziției, Occidentul a avut ocazia a vorbi despre progres în domeniul democrației beloruse.

De atunci, Belarus a scăpat de majoritatea sancțiunilor din vest. În septembrie, Statele Unite au anunțat planurile pentru întoarcerea reciprocă a ambasadorilor, care au fost rechemați în anul 2008. În luna noiembrie, președintele Alexander Lukașenko a efectuat o vizită în Austria, aceasta fiind prima sa vizită în UE, la trei ani de la introducerea sancțiunilor împotriva sa.

„Intriga este dacă (în parlament) vor fi admiși careva deputații alternativi”, a declarat pentru Reuters Andrei Egorov, directorul Centrului pentru Transformare Europeană.

Autoritățile au refuzat să întregistreze câțiva opozanți în cursa pentru parlamentare. Câtorva candidați, care solicitau demisia lui Lukașenko, li s-a refuzat participarea la emisiunile televizate.

Totuși, alți trei sute de candidați din opoziție care și-au desemnat candidaturile pentru alegerile parlamentare nu întâlnesc probleme majore din opoziție.

„Autoritățile fac unele concesii, dar, în același timp, dau un semnal că nu va exista o democrație răsunătoare”, a declarat pentru Reuters șeful Consiliului pentru relații externe al dialogului de la Minsk, Evgeny Preigerman.

După ce a mers la vot Lukașenko a declarat că nu este împotriva opoziției și că aceasta nu va determina politica statului, chiar dacă în parlament vor fi trei sau patru membri ai opoziției.

Belarusul încearcă să îmbunătățească relațiile cu Occidentul pe fonul unui conflict mai vechi cu aliatul său oficial, Rusia.

Moscova i-a refuzat acordarea unui credit, a compensațiilor fiscale în sectorul petrolier și este gata să priveze Minskul de venitul suplimentar din taxele de export pentru 6 milioane de tone de petrol.

Consecința a fost o încetinire a creșterii economice și creșterea incertitudinii că autoritățile ar putea menține stabilitatea economică fără a recurge la reforme decisive.

„Îi putem mulțumi Rusiei pentru că a provocat conducerea țării să ia măsuri pe care de sinestătător nu le-ar fi făcut”, a menționat pentru Reuters Vadim Iosub, analist al companiei financiare Alpari.

Împreună cu guvernul, candidații fideli puterii pentru prima dată nu vorbesc despre menținerea stabilității, ci despre necesitatea schimbării.