Președintele Comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat: „În perioada 2015-2017 s-au făcut cele mai mari măgării și furturi, în comparație cu care istoria cu salariile nemeritate sunt floricele”

„În perioada 2015-2017 s-au făcut cele mai mari măgării și furturi, în comparație cu care istoria cu salariile nemeritate sunt floricele”, spune deputatul Dinu Plîngău, președintele Comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat. Acesta a publicat miercuri, 22 iulie, pe rețelele de socializare „câteva informații despre activitatea Comisiei de anchetă a întreprinderilor de stat, informații revoltătoare și rușinoase”.

„1. Ministerele, alte autorități ale statului figurează în registrul Agenției Servicii Publice (ASP) ca fondatori de întreprinderi. În 2015 s-a decis ca toate întreprinderile și S.A-urile să fie transferate la Agenția Proprietății Publice (APP), iar în 2017 a fost adoptată și o hotărâre în acest sens. În perioada 2015-2017 s-au făcut cele mai mari măgării și furturi, în comparație cu care istoria cu salariile nemeritate sunt floricele.

2. Nici până în prezent transferul de iure a mai mult de jumătate de întreprinderi, active și imobile nu a avut loc. Motivul în unele cazuri fiind: ,,s-au pierdut actele”. Deci, statul are active, companii, dar nu deține documente pe ele. Absurd și rușinos. Situație perfectă pentru cine are interes.

3. Am solicitat APP-ului ca în baza registrelor existente să verificăm existența bunurilor imobile a companiilor fantomă, în baza adreselor și codurilor fiscale, informații care urmează a fi luate de la cadastru.

4. În paralele, în format mecanic, încercăm să verificăm informații despre fiecare întreprindere și soarta ei.

5. În prezent, câteva sute de întreprinderi figurează în registrul ASP, având drept fondatori ministere și alte autorități. De iure, acestea urmau a fi transferate către APP, însă, de facto, de prin 2017 ele nu sunt în gestiunea nimănui. Or, nu există niciun act de predare primire, inventariere a activelor sau bunurilor care urmau a fi transferate la APP. Aceste companii puteau avea diferite bunuri, dar cele mai valoroase ar fi putut fi clădirile și terenurile, care și până în prezent sunt fie în paragină, fie luate la prețuri de nimic.

Lucrăm să punem pe roate o evidență bună în domeniul respectiv și să facem ordine”, a scris Plîngău.

Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită prin votul Parlamentului din 2 iulie.

Pe 10 iulie, președintele Comisiei a anunțat că Octavian Iachimovschi, fost procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, s-a alăturat Comisiei constituite în urma scandalului de la Î.S. Moldatsa.

Conform hotărârii Parlamentului, funcția de președinte al Comisiei i-a revenit lui Dinu Plîngău, iar cea de secretar – deputatului PAS Vasile Grădinaru. Din componența Comisiei mai fac parte:

• Marcel Spatari (PAS);
• Victoria Belous (PAS);
• Alexandr Trubca (PAS);
• Marina Morozova (PAS);
• un reprezentant al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor din R. Moldova;
• un reprezentant al fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din R. Moldova;
• un reprezentant al fracțiunii parlamentare „Alternativa”;
• un reprezentant al fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”;
• un reprezentant al fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă.

Totuși, opoziția parlamentară a zis că va constitui o comisie proprie.

Potrivit hotărârii, Comisia va verifica modul în care sunt administrate întreprinderile de stat, inclusiv respectarea legislației privind utilizarea banilor publici și a patrimoniului de stat, eventualele prejudicii cauzate acestora, eficiența administrării și finanțării publice, precum și posibilele lacune legislative și instituționale. 

Pentru desfășurarea anchetei, Comisia va avea dreptul să solicite documente și informații de la autorități și instituții publice, să audieze reprezentanți ai întreprinderilor și ai instituțiilor statului, precum și să consulte experți independenți, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști de investigație.

Comisia urmează să prezinte Parlamentului, în termen de 60 de zile de la constituire, un raport privind rezultatele activității sale, însoțit de concluzii și recomandări.

Pe 1 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, președinta Maia Sandu a anunțat un pachet de măsuri pentru reformarea administrării întreprinderilor de stat, în urma scandalului de la Î.S. „Moldatsa”. Printre acestea se numără controale privind cheltuirea banilor publici, verificarea de către SIS și CNA a candidaților la funcții de conducere, sancționarea celor care au încălcat legea în cadrul unei „curățenii generale” și evaluarea tuturor contractelor de consultanță finanțate din asistență externă.

„Pe termen scurt, e nevoie de un control al tuturor întreprinderilor pentru a verifica cum se folosesc banii, și aici mă refer în special la salarizare și la achiziții publice”, a declarat șefa statului. Aceasta s-a adresat cu o solicitare publică instituțiilor de control precum CNA și FISC.

„Să verifice cu rigurozitate legalitatea acestor acțiuni și decizii indiferent de partid, rudenie sau alte legături. Nimic nu poate fi paravan pentru justificarea abuzurilor și orice sumă, obținută nemeritat sau prin abuz, trebuie să fie întoarsă statului. Toți cei care au greșit trebuie să răspundă”, a menționat Maia Sandu.

În seara zilei de marți, 30 iunie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a adresat cetățenilor și a declarat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) „își cere scuze de la cetățeni pentru greșelile comise și își asumă responsabilitatea pentru erorile instituționale și umane făcute în gestionarea Moldatsa”. Totodată, acesta a afirmat că investigația jurnalistică realizată de Ziarul de Gardă „a fost o lecție dură, care le-a arătat unde au greșit și unde sunt vulnerabilitățile în sistem”.

Totodată, Igor Grosu a anunțat că, marți, 30 iunie, Anastasia Taburceanu a rămas fără calitatea de membră a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar Mihai Bondari, Petru Bondari și Lilia Coică au fost excluși din formațiune. În același timp, liderul PAS a declarat că solicită Guvernului demiterea lui Petru Bondari din funcția de director al întreprinderii de stat „Metalferos”.

ZdG a publicat joi, 18 iunie, o investigație în care arată că Dumitru Vangheli, șeful Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, cu un salariu de circa 110 mii de lei lunar, a inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat funcția în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice în 2025. Vangheli a indicat în documentul publicat pe site-urile unor instituții publice că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada, iar imediat după asta a muncit timp de doi ani în calitate de pilot pe avioane de linie la Air Canada, una dintre cele mai mari companii aeriene din lume. Ambele informații nu corespund însă realității, conform unor răspunsuri obținute de ZdG, inclusiv de la Air Canada.

După ancheta ZdG, Vangheli a fost suspendat din funcție și apoi demis.