Falsuri și narațiuni pro-Kremlin în Parlament, la votul pentru Guvernul Tofan. Cum au manipulat deputații din opoziție subiectele despre Găgăuzia, Nistru și apărarea R. Moldova

Ședința în care Parlamentul a învestit Guvernul Tofan cu voturile celor 53 de deputați PAS a fost însoțită de o serie de afirmații false și manipulative lansate de la tribuna Parlamentului. De la acuzații că autoritățile „atacă” autonomia găgăuză până la încercări de a pune pe seama Ucrainei problemele de pe Nistru sau de a sugera că Uniunea Europeană finanțează „militarizarea” și serviciul militar obligatoriu, mai mulți deputați ai opoziției au reluat narațiunile promovate de propaganda Kremlinului. ZdG a verificat declarațiile și explică ce arată faptele.

Alexandr Verșinin: Ucraina, hidrocentralele și Nistrul

Deputatul Alexandr Verșinin, membru al fracțiunii „Democrația Acasă”, partid condus de Vasile Costiuc, a afirmat că Ucraina, prin hidrocentralele de pe Nistru, ar crea „catastrofă ecologică”, sugerând că aceasta este principala cauză a problemelor de pe râu. „Cum pot să am încredere într-un ministru al Mediului care deja de vreo trei zile se bate cu primarul general referitor la nivelul apei din Nistru? Și nici primarul, și nici ministrul Mediului nu are nicio atribuție cu nivelul Nistrului. Spuneți dumneavoastră, domnule Tofan, mai ales că sunteți prieten cu președintele Ucrainei și poate o să-l întrebați: ce facem noi cu acele trei hidrocentrale și chiar și cu a patra, care e la Dubăsari, dar tot ucrainenii o controlează? Ce facem noi cu barajele? Pentru că asta este cea mai mare problemă dacă vorbim de apă. Ei ne creează și situații reale în ecologie, catastrofă ecologică, și nivelul apei scade”, a afirmat Verșinin. 

Afirmația reia o narațiune promovată constant de propaganda Kremlinului: atribuirea  responsabilității pentru problemele de pe Nistru Ucrainei și minimalizarea rolului Rusiei.

În ultimele luni, deversările de produse petroliere în Nistru au fost însoțite de o amplă campanie de dezinformare. Potrivit unei analize Stopfals.md, sursele pro-Kremlin au contestat sistematic explicațiile autorităților și au promovat versiuni alternative privind cauzele poluării. Acestea au pus sub semnul întrebării inclusiv concluzia potrivit căreia poluarea a fost provocată de atacul armatei ruse asupra centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk, situată pe Nistru, la câțiva kilometri de frontiera R. Moldova. 

Analiza arată că actorii aliniați Kremlinului au lansat falsuri despre un presupus camion ucrainean răsturnat pe podul de la Otaci, au distribuit zvonuri alarmiste pe Viber și au ironizat constant declarațiile oficiale, încercând să prezinte poluarea drept un eșec al Ucrainei sau al autorităților moldovene. 

Igor Dodon: „UE ne-a dat peste 300 de milioane de euro pentru militarizare”

Deputatul socialist Igor Dodon a afirmat că Uniunea Europeană a oferit R. Moldova „peste 300 de milioane de euro pentru militarizare”, făcând legătura cu un presupus plan privind pregătirea militară obligatorie.

„Uniunea Europeană ne-a oferit peste 300 de milioane de euro, mai mult de șase miliarde de lei, pentru militarizare. Pentru ce? Recent, 120 de milioane de euro. Pentru ca paralel ministrul Apărării să ne spună că de la 1 ianuarie bărbații trebuie să facă pregătire militară obligatorie? De ce ne pregătiți? Pe noi, un stat neutru”, a afirmat Dodon.

Afirmația amestecă trei subiecte diferite și creează impresia unei legături cauză-efect care nu este demonstrată.

Este adevărat că Uniunea Europeană a aprobat, prin Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility – EPF), peste 300 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Totuși, acești bani sunt destinați modernizării capacităților de apărare ale Armatei Naționale, inclusiv achiziției de echipamente, sisteme de supraveghere și apărare antiaeriană, logistică, comunicații și instruirii personalului militar care va opera aceste sisteme. Finanțarea nu este destinată înarmării, recrutării populației sau introducerii serviciului militar obligatoriu.

La fel, este adevărat că la 13 iulie 2026, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un nou pachet de 120 de milioane de euro. Contextul omis este însă că banii sunt destinați achiziționării unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune și instruirii necesare pentru utilizarea acestuia. Sprijinul a fost justificat prin necesitatea protejării spațiului aerian și a populației civile, în condițiile în care, în ultimii ani, drone și fragmente de rachete provenite din războiul din Ucraina au căzut pe teritoriul R. Moldova.

În plus, Igor Dodon confundă serviciul militar obligatoriu, care există deja în legislația țării noastre, cu un proiect al Ministerului Apărării privind pregătirea militară inițială destinată bărbaților care au depășit vârsta încorporării și nu au efectuat serviciul militar. Proiectul încă nu a fost adoptat și se află abia în proces de elaborare și consultare. 

Invocarea neutralității este, de asemenea, înșelătoare. Constituția consacră neutralitatea permanentă a R. Moldova, însă aceasta nu interzice existența unei armate, achiziționarea  echipamentelor defensive sau cooperarea cu partenerii internaționali pentru consolidarea capacităților de apărare. Autoritățile moldovene au afirmat în repetate rânduri că modernizarea Armatei Naționale este compatibilă cu statutul constituțional de neutralitate.

Narațiunea potrivit căreia sprijinul european pentru apărare ar transforma R. Moldova într-un stat implicat militar sau ar obliga-o să renunțe la neutralitate este promovată constant de propaganda rusă în R. Moldova și în alte state din regiune. 

Grigorii Uzun: „Atacurile asupra atribuțiilor autonomiei vor continua”

Deputatul Grigorii Uzun a întrebat dacă Guvernul „va continua atacul asupra atribuțiilor autonomiei”, invocând faptul că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat a contestat în instanță hotărârile privind stabilirea alegerilor în Adunarea Populară, iar Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională, care a declarat neconstituționale unele prevederi ale Legii privind statutul special al Găgăuziei.

Afirmația lasă impresia că autoritățile centrale încearcă să restrângă autonomia regiunii. În realitate, hotărârea Curții Constituționale nu desființează și nici nu reduce statutul special al Găgăuziei, ci clarifică delimitarea competențelor dintre autoritățile centrale și cele regionale. 

Curtea a stabilit că organizarea alegerilor este o competență care trebuie exercitată în cadrul sistemului electoral național și că există un singur organ electoral la nivelul statului. Totuși, autonomia își păstrează dreptul de a stabili data alegerilor și de a organiza scrutinul regional. Modificarea privește exclusiv modul de constituire a organului electoral care gestionează alegerile, nu existența autonomiei sau atribuțiile sale fundamentale. 

Directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, a explicat în cadrul podcastului ZdG „Detectorul de Falsuri” că „nu se întâmplă nimic cu statutul” autonomiei și că decizia curții poate chiar crea premise pentru deblocarea crizei instituționale privind organizarea alegerilor, cu condiția ca Parlamentul să completeze Codul electoral și să consulte actorii din regiune. 

Expertul a atras atenția și asupra faptului că mesajele potrivit cărora Chișinăul ar „desființa autonomia” reprezintă dezinformări menite să întrețină tensiunile și frica în regiune. Potrivit acestuia, astfel de narațiuni sunt alimentate inclusiv de influența politică exercitată de gruparea lui Ilan Șor și, indirect, de Federația Rusă asupra spațiului politic din autonomie. 

Astfel, afirmația deputatului omite elementul esențial al deciziei Curții: nu este vorba despre restrângerea statutului special al Găgăuziei, ci despre clarificarea unor competențe constituționale.

Expert WatchDog: „Nu sunt falsuri inventate de la zero, ci probleme reale deturnate pentru a produce conflict politic”

Expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, consideră că declarațiile făcute în Parlament urmează un tipar întâlnit frecvent în comunicarea politicienilor afiliați sau apropiați de narațiunile promovate de Kremlin. 

„Strategiile opoziției sunt expuse aproape fără vreo strategie de a le ascunde. Niciunul dintre cazurile analizate nu e inventat de la zero: se ia o problemă reală, i se alterează cauza și o folosesc pentru a produce conflict politic”, afirmă Curăraru.

Referindu-se la declarațiile deputatului Alexandr Verșinin despre Nistru și Ucraina, expertul spune că acestea încearcă să transforme o problemă ecologică complexă într-un conflict politic cu autoritățile de la Kiev.

„Alexandr Verșinin pozează în apărătorul Nistrului și indică Ucraina drept principalul vinovat pentru scăderea nivelului apei. Ignoră însă factorul major – schimbările climatice, și transformă o problemă ecologică regională într-un nou punct de conflict cu o țară atacată de Rusia. Apropo, nu există indicații că Ucraina ar «bloca» fluxul apei. Mai mult, interesul este absolut comun, fluviul alimentează și regiunea Odesa, una enormă și de importanță strategică pentru țara vecină. Pe scurt, pe loc gol se creează o neîncredere în autoritățile de la Kiev. Este aceasta poziția «proeuropeană» pe care partidul său pretinde că o reprezintă?” întreabă Curăraru.

În opinia sa, și mesajul lui Igor Dodon despre presupusa „militarizare” a R. Moldova reproduce aproape fidel discursul oficial al Federației Ruse privind cooperarea dintre Chișinău și Uniunea Europeană.

„Igor Dodon repetă aproape direct argumentele în stil Maria Zaharova: Moldova ar fi «militarizată» de Uniunea Europeană, de parcă necesitatea apărării ar fi apărut din senin. În realitate, nevoia de sisteme antiaeriene este provocată de războiul Rusiei, de dronele și rachetele care ajung în spațiul nostru aerian. Moldova are capacități reduse de apărare, iar dezvoltarea lor graduală este prezentată de Dodon drept provocare. Este o formă transparentă de culpabilizare a victimei: Rusia creează pericolul, iar Moldova este acuzată că încearcă să se protejeze”, explică expertul.

Curăraru consideră că și declarațiile lui Grigorii Uzun despre autonomia găgăuză urmăresc menținerea tensiunilor politice din regiune.

„Grigorii Uzun urmărește prelungirea artificială a conflictului dintre Găgăuzia și Chișinău. Mesajul despre «atacul asupra autonomiei» trebuie să alimenteze ostilitatea regională, să blocheze procesul și să aducă la un punct în timp în care alegerile pentru Adunarea Populară și bașcan se desfășoară simultan. Oare de ce? Și să păstreze regiunea într-o criză politică permanentă. De această criză beneficiază direct rețeaua lui Ilan Șor, care își menține astfel controlul de facto asupra instituțiilor și agendei politice din autonomie”, spune acesta.

Expertul apreciază că toate cele trei intervenții parlamentare se înscriu într-un tipar comun de comunicare, chiar dacă provin de la politicieni din formațiuni diferite.

„Dacă e să analizăm aceste linii narative, vedem o imagine nu foarte optimistă în legătură cu scopurile opoziției, de doctrine aparent diverse: crearea unei atitudini ostile față de Ucraina, vulnerabilizarea capacității de apărare a țării prin repetarea mantrelor de la Kremlin, dar și alimentarea unor narațiuni tot mai deschis separatiste”, conchide Andrei Curăraru.

Parlamentul a acordat marți votul de încredere Guvernului condus de Vasile Tofan, noul Cabinet de miniștri fiind susținut de 53 de deputați ai PAS. Miercuri, membrii Guvernului au depus jurământul în fața președintei Maia Sandu, care a declarat că are încredere că noul Executiv va continua reformele și va răspunde provocărilor cu care se confruntă R. Moldova.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.